Pr. Dr. Nicolae-Coriolan Dura, Exercitarea puterii judecătoreşti în Biserică. Abaterile şi delictele bisericeşti, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2014, 179 p., ISBN 978-606-509-259-4
În vara anului 2014 a apărut la Editura „Reîntregirea” a Arhiepiscopiei de Alba Iulia, cu binecuvântarea chiriarhului locului, ÎPS Dr. Irineu Pop, cartea Părintelui Lect. Dr. Nicolae-Coriolan Dura cu titlul Exercitarea puterii judecătoreşti în Biserică. Abaterile şi delictele bisericeşti (179 p.). Este o carte binevenită în domeniul Dreptului bisericesc, întrucât în acest domeniu s-a scris destul de puţin în ultimul timp.
Părintele Dr. Nicolae-Coriolan Dura, lector la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia – aşa cum spune şi IPS Irineu de Alba Iulia în Cuvânt înainte –, „a avut şansa de a pătrunde în tainele ştiinţelor juridice bisericeşti. A pornit la drum cu entuziasm, descoperind noi şi noi aspecte ale problemelor juridice cercetate. Din acest drum parcurs până astăzi doreşte să ofere generaţiilor noi o imagine despre modul în care Biserica şi-a chivernisit puterea conducătoare, precum şi rezolvarea unor situaţii cu care ne confruntăm” (p. 6).
Cartea oferită de Părintele Dr. Nicolae-Coriolan Dura este structurată în două mari capitole: „Puterea judecătorească – componentă a puterii bisericeşti” (p. 9-22) şi „Abateri şi delicte bisericeşti” (p. 23-150). În primul capitol se prezintă clar şi concis ceea ce este puterea bisericească, cum se împarte ea, care sunt rânduielile canonice după care ea se coordonează şi, mai ales, care sunt membrii Bisericii aflaţi sub semnul puterii bisericeşti.
În capitolul al doilea sunt analizate, în detaliu, abaterile bisericeşti (Neglijarea sau neascultarea întru îndeplinirea datoriilor bisericeşti; Căutarea de certuri şi provocarea de neînţelegeri în sânul Bisericii sau impunerea cu sila a plăţii serviciilor religioase; Executarea, înainte de a fi dobândit aprobarea organelor superioare, a acelor hotărâri ce trebuiesc să fie în prealabil aprobate de autorităţile superioare; Săvârşirea celor sfinte într-o altă parohie sau biserică, fără aprobarea chiriarhului sau fără consimţământul preotului locului; Părăsirea parohiei, fie ca locuinţă, fie ca serviciu, şederea mai multă vreme afară din parohie, fără voia şi ştirea episcopului respectiv; Incorectitudini săvârşite în afacerile oficiale; p. 23-48) şi delictele (Săvârşirea cu de la sine putere a lucrărilor sfinte de un preot sau diacon suspendat sau depus legal; Părăsirea cu de la sine putere a locului său de serviciu şi îndeplinirea serviciilor preoţeşti în altă parohie, fără ştirea şi consimţământul autorităţilor bisericeşti competente; Neglijarea ritualului prescris la săvârşirea lucrărilor sfinte; Violarea secretului Mărturisirii; Îndeletnicirea cu afaceri potrivnice chemării preoţeşti; Sperjurul; Sacrilegiul; Blasfemia; Calomnierea; Conjuraţia; Păcatele trupeşti; Beţia; Jocul de noroc; Erezia; Schisma; Apostazia; Simonia; Neglijenţa; Furtul; Bătaia; Omorul; p. 49-150), împărţire adoptată după „Regulamentul de procedură al instanţelor disciplinare şi de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române”, aflat încă în vigoare.
Se ştie că acest regulament a fost alcătuit de cel mai mare profesor canonist al Bisericii noastre, vrednicul de pomenire Pr. Prof. Liviu Stan, şi cred că această carte poate fi considerată şi un act de recunoştinţă şi cinstire adus acestui inegalabil canonist, după cum mărturiseşte chiar autorul: „Ar trebui ca mai întâi să exprim admiraţia, recunoştinţa şi respectul pe care generaţiile actuale ar trebui să le manifeste faţă de cei care, în trecutul Bisericii, s-au ostenit dedicându-şi viaţa organizării şi punerii în bună rânduială a vieţii bisericeşti. I-am regăsit, când a fost nevoie, ca stâlpi de temelie, apoi, în vremuri tulburi, ca adevărate turnuri de apărare, pentru ca în vreme de linişte, să le regăsesc cuvintele şi sfaturile sub forma aprofundării celor afirmate. Este cutremurător şi, cu sfială, trebuie să mărturisesc că astăzi bat la porţile ştiinţei cerând ca, prin lucrarea de faţă, să-mi fie îngăduit a le urma drumul pe care l-au trasat” (p. 153).
Cititorul avizat al cărţii Părintelui Dr. Nicolae-Coriolan Dura poate constata cu uşurinţă felul în care autorul prezintă, în detaliu, fiecare abatere şi fiecare delict, cu explicaţii logice, exemple concrete şi, desigur, cu note bibliografice competente (565 de note) din numeroase lucrări vechi şi actuale, atât de Drept bisericesc, cât şi de Drept civil.
Chiar dacă citirea acestor fapte contrare moralei creştine ar lăsa cititorului un gust amar, totuşi trebuie accentuat faptul că judecata bisericească nu urmăreşte pierderea, ci câştigarea oii rătăcite. Iar acest câştig aduce multă bucurie, care uită de amărăciunea păcatului, precum femeia care, văzându-şi pruncul nou-născut, uită de durerile naşterii. În acest sens, autorul notează: „Despărţirea faptelor care aduc atingere bunei rânduieli existente în Biserică, în două categorii, mai întâi abateri, iar apoi delicte, nu face altceva decât să oglindească dorinţa Bisericii de a nu urmări pedepsirea păcătosului pe măsura faptei savârşite, ci îndreptarea lui şi, în măsura putinţei, conştientizarea acestuia că se situează în afara normalităţii şi că, prin comportamentul său, atrage efectul juridic al legii” (p. 48).
Cum este şi firesc, cartea se încheie cu concluzii pertinente. Nu lipsesc nici motivaţiile alcătuirii unui astfel de demers ştiinţific. Autorul mai adaugă şi un punct de vedere justificat: „Se simte necesitatea aducerii la zi a întregii legislaţii bisericeşti, cât şi publicarea ei în cercuri cât mai largi” (p. 154). Că autorul a avut mare dreptate, atunci când a scris aceste cuvinte, se vede din aceea că „Regulamentul de procedură al instanţelor disciplinare şi de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române” se află acum în plin proces de revizuire, iar Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române va aproba – sperăm cât mai curând – noua versiune complet actualizată. Iată de ce demersurile de felul acesta, în domeniul Dreptului bisericesc, sunt mai mult decât necesare, iar autorii lor vrednici de laudă.
Pr. Conf. Dr. Irimie Marga
conferențiar la Facultatea de Teologie Andrei Șaguna din cadrul Universității Lucian Blaga din Sibiu. REVISTA TEOLOGICA 1 / 2014