Revista Teologică

revteologica

Revista Teologică 1907-1947 Descărcare aici
Revista Teologică 2000-2015 Descărcare aici

Drept Canonic

Diverse sau cu autor necunoscut: Autonomia Bisericii noastre în faţa noului proiect de lege şcolar, An. 1, nr. 3/1907, p. 108-109. Îndreptarea – pentru Episcopia Vârşeţului, Canransebeşului, Lugojului…., An. XXI, nr. 8-9/1931, p. 282-293. Îndreptarea – pentru Episcopia Vârşeţului, Canransebeşului, Lugojului…., An. XXI, nr. 10/1931, p. 383-392.
După autor: Ardelean, Preotul Legea pentru Organizare Bisericii Ortodoxe române, An. XV, nr. 1/1925, p. 1-8.
Cândea, S. Pedeapsa depunerii din cler, An. XXIV, nr. 7-8/1934, p. 244-259. Idem, Pedeapsa depunerii din cler, An. XXIV, nr. 9-10/1934, p. 292-304. Idem, Pedeapsa depunerii din cler, An. XXIV, nr. 11-12/1934, p. 403-411.
Ciuhandu, G. Cerem sfinţirea vieţii constituţionale Bisericeşti An.V, Nr. 3/1911, p. 65-71. Idem, Înapoi, la apostolie! – Porţile canonice ale Statutului Organic, An. XIV, nr. 4/1924, p. 106-110. Idem, Înapoi la Apostolie! – Porţile canonice ale Statutului Organic, An. XIV, nr. 5/1924, p. 137-149. Idem, Înapoi la Apostolie! – Porţile canonice ale Statutului Organic, An. XIV, nr. 6-7/1924, p. 175-187. Idem, Înapoi la Apostolie! – Porţile canonice ale Statutului Organic, An. XIV, nr. 8-9/1924, p. 229-237. Idem, Înapoi la Apostolie! – Porţile canonice ale Statutului Organic, An. XIV, nr. 8-9/1924, p. 275-281.
Colan, Nicolae Alegerile episcopale, An. XXIII, nr. 9-10/1933, p. 317-322.
Dobrei, F. Structuri administrativ-canonice în spaţiul hunedorean în sec. II-XVI, An. XIX, nr. 1/2009, p. 49-63.
Dobrescu, O propagandă religioasă, An. III, nr.11-12/1909, p. 485-488.
Floca, Ioan Primul manual românesc de Drept Canonic, An. II, nr. 5-8/1957 p. 473-489. Idem, Legea românilor (jus valachorum) şi legislaţia de stat din Transilvania în epoca voievodatului şi principatului, An. VII, nr. 7-8/1962, p. 520-528. Idem, Unitatea dintre pravilele folosite în Transilvania cu cele din Ţara Românească şi Moldova, An. VII, nr. 9-12/1962, p. 686-710. Idem, Importanţa canonic-juridică a Pravilei de la Govora (1640-1641), An. IX, nr. 6-8/1964, p. 496-523. Idem, Originile Dreptului scris în Biserica Ortodoxă Română, TEZĂ DE DOCTORAT, Anul XIV, nr. 1-3/1969, p. I-X+1-188. Idem, Încetarea şi desfacerea căsătoriei civile şi a cununiei religioase sau divorţul în lumina „Apostolatului Social” al Prea Fericitului Părinte Patriarh Justinian, An. XIX, nr. 10-12/1974, p. 580-589. Idem, Legislaţia bisericească una şi aceeaşi de o parte şi de alta a Carpaţilor, An. XX, nr. 11-12/1975, p. 846-864. Idem, Faze şi etape ale stărilor de independenţă de tip autonom…, An. XXX, nr. 5-6/1985, p. 288-298. Idem, Impedimente la căsătorie şi cununie, An. XXXIV, Nr. 1/1989, p. 30-36. Idem, Căsătoriile mixte în lumina învăţăturii şi practicii ortodoxe, An. XXXIV, Nr. 5/1989, p. 30-36.
Idem şi Liliana Popa, Gh. Iliescu Acte pentru cauza de moarte ale românilor din zona Sibiului în secolele XV-XIX, An. XXXIV, Nr. 6/1989, p.49-62. Idem, Norma! – regulă de conduită socială – comprehensiune şi explicaţie, An. XXXV, Nr. 6/1990, p. 37-49. Idem, Despre buna-credinţă, Serie Nouă, An. II, Nr. 2/1992, p. 33-46.
Idem şi Iliescu Ghe. Unitatea raportului juridic de proprietate. Implicaţii ontice şi de drept canonic, Serie Nouă, An. III, Nr. 1/1993, p. 62-104. Idem, Măsuri şi dispoziţii luate pe cale de legi de stat şi bisericeşti din Ungaria, Transilvania şi Austria în privinţa românilor până în 1918, Serie Nouă, An. III, Nr. 3/1993, p. 46-54. Idem, Proiectul legii cultelor, Serie Nouă, An. IV, Nr. 4/1994, p. 73-78. Idem, Recunoaşterea autocefaliei BOR – aspect canonic-istoric, administrativ, Serie Nouă, An. IV, Nr. 4/1994, p. 78-90. Idem, Ordinea sau buna rânduială în Biserică şi ascultarea canonică, Serie Nouă, An. V, Nr. 3/1995, p. 87-93. Idem, Diaspora ortodoxă şi organizarea ei canonică, problemă pe agenda Sfântului şi Marelui Sinod, Serie Nouă, An. VI, Nr. 3-4/1996, p. 218-236. Idem, Atribuţiile organelor de conducere ale Bisericii Ortodoxe Române prevăzute în statut, cu amendamente înaintate Sfântului Sinod, în vederea îmbunătăţirii legislaţiei, Serie Nouă, An. XIV, Nr. 1/2004, p. 7-24. Idem, Caterisirea în dreptul Bisericesc Ortodox, Serie Nouă, An. XIV, nr. 4/2004, p. 123-133. Idem, Drepturile şi obligaţiile clericilor de instituire divină prevăzute de sfintele canoane, Serie Nouă, An. XV, nr. 2/2005, p. 39-53.
Gan, Vasile, Lista membrilor sinodului parohial, An. 1 (1907), nr. 12 (dec.), p. 441-451.
Gruia, Dreptul Roman, Bizantin, Ungar, Canonic, An. III, 1/1909, p. 10-20.
Hango, Câteva cazuri din administraţia Bisericească, An. VI, Nr. 14-17/1912, p. 424-427.
Herlea Dr. A., Sotropa Dr. V. şi Dr. Ioan Floca, Vechile legislaţii Transilvane, An. XXI, Nr. 7-9/1976, p. 425-615.
Iorgu, Ivan, Nulitatea actului de caterisire a Mitropolitului Antim Ivireanul, An. XII, nr. 1-3/1967, p. 147-179.
Joantă, Sorin Participarea laicilor la viaţa Bisericii, Serie Nouă An. XI, Nr. 3/2001, p. 25-34.
Lungulescu, N. Concepţia creştină a dreptului, An. XXV, Nr. 1-2/1935, p. 24-32. Idem, Concepţia creştină a dreptului An. XXV, Nr. 3-4/1935, p. 159-166.
Lupaş, I. Mitropolitul Şaguna ca restaurator şi legislator al bisericii ortodoxe române, An. XII, nr. 6-7/1923, p. 184-192.
Marcu, Grigorie Canonistul Profesor Dr. Ioan Mateiu, An. XVI, nr. 7-8/1971, p. 580-583.
Marga, Irimie, Instituţia patriarhatului în Biserică, An. XXXV, Nr. 6/1990, p. 50-60. Idem, Primatul Papal şi corifeii Şcolii Ardelene, Serie Nouă, An. I, Nr. 1/1991, p. 32-41. Idem, Codex canonum Eclesiorum, Serie Nouă, An. V, Nr. 1/1995, p. 124-135. Idem, Actualitatea sfintelor canoane, Serie Nouă, An. XII, Nr. 3/2002, p. 41-45. Idem, Principiul jurisdicţional în Biserica Ortodoxă. I. Definiţia şi sensul teologic al pricipiului jurisdicţional, Serie Nouă, An. XIV, nr. 2/2004, p. 171-181. Idem, Principiul jurisdicţional în Biserica Ortodoxă. II. Probleme canonice actuale legate de principiul jurisdicţional, Serie Nouă, An. XIV, nr. 3/2004, p. 55-67.
Idem, Mitrop. Panteleimon Rodopoulos – Iconomia după Dreptul Canonic Ortodox, traducere, Serie Nouă, An. XV, nr. 2/2005, p. 211-214. Idem, Simpozion internaţional despre viitoarea Lege a cultelor, Serie Nouă, An. XV, nr. 3/2005, p. 182-183. Idem, Introducere în dreptul matrimonial ortodox, Serie Nouă, An. XVII, nr. 3/2007, p. 162-175. Marinescu, Dr. At., Codicele Iustinianeus, An. 1 (1907), nr. 9-10 (sept-oct), p. 373-376.
Milaş, Dr. Nicodim, Hirotonia ca pedecă pentru căsătorie, An. 1, nr. 4/1907, p. 150-159. Idem, Hirotonia ca pedecă pentru căsătorie partea a II-a, An. 1, nr. 5/1907, p. 196-203. Idem, Hirotonia ca pedecă pentru căsătorie partea a III-a, An. 1, nr. 6/1907, p. 240-248. Idem, Hirotonia ca pedecă pentru căsătorie partea a IV-a, An. 1, nr. 7-8/1907, p. 300-304.
Mladin, Nicolae Simion Bărnuţiu, apărător al sinodalităţii bisericeşti, An. IV, nr. 3-4/1959, p. 228-240.
Moisiu L. C. Prescrierea delictelor şi pedepselor în Dreptul B.O.R, An. XXVIII, nr. 9-10/1983, p. 568-581.
Panţuru, C. Relaţiile dintre stat şi Biserică oglindite în opera Arhid. Prof. Dr. Dr. Ioan N. Floca, Serie Nouă, An. XIII, Nr. 2/2003, p. 39-49.
Popovici, N. Opinii asupra proiectului de modificare a legii şi statutului pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române, An. XXV, Nr. 7-10/1936, p. 307-344. Idem, Opinii asupra proiectului de modificare a legii şi statutului pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române An. XXV, Nr. 11-12/1936, p. 394-403. Idem, Opinii asupra proiectului de modificare a legii şi statutului pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române An. XXVII, Nr. 1/1937, p. 22-31. Idem, A Opinii asupra proiectului de modificare a legii şi statutului pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române n. XXVII, Nr. 2/1937, p. 51-55.
Puşcariu, I. Laicizarea instituţiilor constituţionale Bisericeşti, An. VI, Nr.4-5/1912,p.105-115. Rolexa, S. Criza bisericească din România, An. III, nr.11-12/1909, p. 481-483.
Roşescu, G. Principiul autonomiei şi principiul autocefaliei în opera Mitropolitului Andrei Şaguna, An. XXVIII, nr. 5-6/1983, p. 307-316.
Idem, Principii canonice ortodoxe de organizare bisericească în opera lui Petru Maior, An. XXXI, Nr. 4/1986, p. 32-42.
Sofronie, M. Un proiect de statut al Asociaţiei Transilvane (Astra) elaborat de canonicul Timotei Cipariu, An. XXXII, Nr. 5/1987, p. 107-112.
Stan, Liviu Alegeri de preoţi în trecut, An. XXIX, Nr. 5/1939, p. 213-219. Idem, Mitrop. Nicolae, apărătorul şi plinitorul tradiţiei şaguniene, An. XXX, Nr. 5-8/1940, p. 376-422. Idem, Căsătoria religioasă şi familia, An. XXXI, Nr. 7-8/1941, p. 317-325. Idem, Despre principiile canonice fundamentale ale Ortodoxiei, Serie Nouă, An. XX, nr. 3/2010, p. 175-188.
Şesan, M. Jurisdicţia bisericească în părţile româneşti în sec. XI şi XIII, An. XXVI, nr. 1-3/1981, p. 35-42.
Tulbure, (Mihai) Pomenirea Mit. Şaguna şi adevărata ei prăznuire, An. III, nr.9-10/1909, p. 457-462.

Istoricul revistei

În ianuarie 1907 iesea de sub tipar la Sibiu primul numar din “Revista Teologica” organ pentru stiinta si viata bisericeasca. Pornise la drum din initiativa si sub conducerea tânarului profesor dr. Nicolae Balan de la Institutul teologic sibian; era editata în “Tipografia arhidiecezana” (înfiintata de Andrei Saguna în 1850) si se preconiza sa apara în 12 numere pe an. Noua revista se alatura astfel putinelor periodice bisericesti de atunci: “Biserica Ortodoxa Româna”, care apare din 1874 pâna azi, “Candela” de la Cernauti (1882-1946), “Viitorul” de la Iasi si Bucuresti (1898-1916). Arhiepiscopia Sibiului nu avea decât ziarul oficial “Telegraful Român”, initiat de Andrei Saguna”, cu aparitie neîntrerupta din 3 ianuarie 1853.

Din aceste motive, profesorul Nicolae Balan a considerat ca era necesara o revista exclusiv pentru preoti, care sa îi ajute în lucrarea lor pastorala-omiletica si culturala în conjunctura politico-sociala de atunci. Revista a avut de la început câtiva colaboratori de prestigiu, între care retinem nume ca: arhimandritul Iuliu Scriban din Bucuresti, preotul asesor Gheorghe Ciuhandu din Arad, profesorii sibieni Silviu Dragomir si Aurel Craciunescu, preotul unit Stefan Pop din Banat (care semna cu pseudonimul “Gruia”), trecut mai târziu la Ortodoxie, câtiva protopopi si preoti care publicau predici (Vasile Gan, Ioan Teculescu, Pompei Morusca si altii). A aparut cu regularitate lunar pâna la sfârsitul anului 1916, când si a încetat aparitia din cauza Primului Razboi Mondial.

În 1920, fostul ei redactor, preotul profesor dr. Nicolae Balan, era ales mitropolit al Ardealului, încât, în ianuarie 1921, revista si a reluat aparitia, cu “binecuvântarea” sa, fiind redactata acum de preotul Pompei Morusca, viitorul episcop Policarp al Americii. Din ianuarie 1923 si pâna în vara anului 1936 a fost condusa de profesorul si rectorul Academiei teologice “Andreiane”, Nicolae Colan. Acesta a reusit sa largeasca grupul de colaboratori mai vechi (Gheorghe Ciuhandu, arhim. Iuliu Scriban), cu profesorii Ilie Beleuta si Grigorie Cristescu de la Academia teologica, dar mai ales cu noua generatie de profesori ai acestei Academii, formati sub directa îndrumare a mitropolitului Nicolae Balan si anume: Nicolae Terchila, Dumitru Staniloae, Nicolae Neaga, Spiridon Cândea, Nicolae Popovici (viitorul episcop de Oradea), iar în deceniul al patrulea: Grigorie Marcu, Teodor Bodogae, Liviu Stan, Nicolae Mladin, Corneliu Sârbu, Nicolae Balca, Gheorghe Soima. O “generatie de aur” cum n-a mai avut Sibiul ! La acestia se adaugau colaboratorii din afara Sibiului: academicienii Ioan Lupas si Stefan Metes din Cluj, preotul profesor Ilarion Felea de la Arad, mai târziu Isidor Todoran de la Academia teologica din Cluj si chiar câtiva universitari clujeni în perioada “refugiului” lor la Sibiu, între care si elenistul Stefan Bezdechi si altii. Numerosi protopopi si preoti-parohi publicau predici dar si articole de interes pastoral. Articolele aveau o mare diversitate, la care se adaugau predici, cronici bisericesti si recenzii, toate interesând preotimea.

Din toamna anului 1936 si pâna la sfârsitul anului 1947 revista a fost condusa de tânarul diacon si profesor de Noul Testament Dr. Grigorie Marcu, vrednic urmas al redactorului Nicolae Colan, un redactor deosebit de competent. Dar, dupa cuvântul cronicarului: “nu sunt vremile sub om, ci bietul om sub vremi”, din august 1944 urgia comunista s-a întins peste întreaga tara, cu masuri abuzive luate si împotriva Bisericii. În anii 1947-1948 au fost suprimate, rând pe rând, aproape toate periodicele bisericesti de la noi, asa se face ca la sfârsitul anului 1947 si-a încetat aparitia si “Revista Teologica”.

A reaparut sub un nou nume, acela de “Mitropolia Ardealului”, abia dupa noua ani, în toamna anului 1956, în urma demersurilor noului mitropolit al Ardealului Dr. Iustin Moisescu, viitorul mitropolit al Moldovei, apoi patriarh. Redactarea ei a fost încredintata tot parintelui profesor Grigorie Marcu, cel mai indicat pentru o asemenea responsabilitate; a condus-o pâna la mijlocul anului 1976. Din 1976 si pâna în 1992 “redactor responsabil” al revistei a fost parintele profesor Ioan Ica sen. Revista era patronata si acum de mitropolitii Ardealului: Nicolae Colan (1957-1967), Nicolae Mladin (1967-1981) si Antonie Plamadeala (1982-2005). La început revista aparea de sase ori pe an, apoi numai de patru ori; hârtia era de slaba calitate, asa cum se putea procura atunci. De la bun început s-a stabilit o grupare a studiilor, dupa cele patru mari ramuri ale teologiei: biblice, istorice, sistematice, practice, la care se adaugau predici, cronici bisericesti detaliate, recenzii.

Potrivit “traditiei”, principalii colaboratori erau profesorii Institutului Teologic Universitar sibian: Nicolae Neaga, Grigorie Marcu, Milan Sesan, Teodor Bodogae, Stefan Lupsa, Sofron Vlad, Isidor Todoran, Nicolae Mladin, Dumitru Belu, Ioan Zagrean, Alexandru Moisiu, Dumitru Calugar, la care se adauga cei dintr-o “noua generatie”: Mircea Pacurariu (din 1957), Ioan Floca, Constantin Voicu, Dumitru Abrudan, Ioan Ica sen., Ilie Moldovan, Liviu Streza, Vasile Mihoc, Sebastian Sebu, Aurel Jivi etc. Se remarca si multi colaboratori din afara: Stefan Metes, istoricul american Keith Hitchins, Eugenia Greceanu si Ioana Cristache-Panait (arta bisericeasca) si multi altii. Fiecare scria studii în specialitatea lui, încât ele erau si acum de o mare diversitate. Dupa 1961 apar numeroase studii si “cronici” referitoare la miscarea ecumenica. Din nefericire, absolut toate materialele care se publicau pâna în 1989 aveau nevoie de “avizul” Departamentului Cultelor si al “Directiei Presei”, încât se întâmpla de multe ori ca anumite studii sa fie respinse sau sa fie “amputate” de oamenii incompetenti ai regimului.

Din 1991 s-a revenit la denumirea veche: “Revista Teologica”. Pâna în 1992 a fost redactata de profesorul Ioan Ica, apoi de “sectia culturala” a Arhiepiscopiei (consilier Gheorghe Papuc), de profesorul Aurel Jivi (1995-2002), iar din 2004 de parintele profesor Nicolae Chifar.

Se formeaza “o noua generatie” de colaboratori, alaturi de cei vechi, din rândul profesorilor Facultatii de Teologie “Andrei Saguna”: Ioan Ica jr., Dorin Oancea, Nicolae Chifar, Ioan Mircea Ielciu, Aurel Pavel, Irimie Marga, Vasile Grajdian, Nicolae Mosoiu, Sebastian Moldovan, Constantin Necula, Paul Brusanowski, Ciprian Streza, Constantin Oancea, dar si mai tinerii Daniel Buda, Stefan Toma si doctoranzii Facultatii de Teologie.

Sub îndrumarea noului mitropolit al Ardealului Dr. Laurentiu Streza, nadajduim ca “Revista Teologica” sa-si îndeplineasca cu cinste si în viitor nobila misiune de luminare a preotimii si a studentilor teologi. Avem încrederea ca ea va deveni o revista apreciata nu numai în tara, ci si peste hotare.

ACAD. PR. PROF. DR. Mircea PĂCURARIU