În data de 25 mai 2016 a avut loc ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Georgiene. Şedinţa a fost prezidată de Preafericitul Părinte Ilia, Patriarhul Catolicos a toată Georgia. Ca secretar al Sinodului a fost numit Mitropolitul Shio (Mujiri) de Senaki şi Chkorotsku,.  Patriarhul-Catolicos Ilia al II-lea s-a adresat sinodalilor cu un cuvânt de salut şi a felicitat întregul popor georgian cu prilejul Zilei Naționale a Georgiei. (…)

Patriarhul-Catolicos a vorbit despre semnificația Sfântului şi Marele Sinod şi a mulțumit tuturor clericilor şi mirenilor care au contribuit la lucrările de pregătire a Sinodului menționat. După aceasta, Patriarhul a dat cuvântul ierarhilor georgieni ca ei să-şi exprime părerile asupra documentelor propuse pentru aprobare la acest Sfânt şi Marele Sinod.

Mitropolitul Andria (Gvazava) de Gori şi Ateni, membru al Secretariatului Sfântului şi Marelui Sinod din partea Bisericii Ortodoxe Georgiene, a făcut o recapitulare a tuturor documentelor propuse pentru aprobare la Sfântul şi Marele Sinod.

Despre documentul „Sfânta Taină a Cununiei şi impedimentele la aceasta” a vorbit Mitropolitul Teodor (Tchuadze) de Akhaltsikhe şi Tao-Klarjeti.

Sfântul Sinod a decis că documentul „Sfânta Taină a Cununiei şi impedimentele la aceasta” necesită modificări în două locuri. În subcapitolul „Căsătoria Ortodoxă” aliniatul 10, iar în subcapitolul „Impedimente la Căsătorie” aliniatul 5, punctul a.

La aliniatul 10 citim: „Biserica nu acceptă ca membrii ei să încheie contracte de coabitare (cu persoane n. tr.) de același gen, precum și nici o altă formă de coabitare diferită de căsătorie. Biserica trebuie să depună toate eforturile sale pastorale astfel încât membrii ei care se angajează în astfel de forme de coabitare să poată înțelege adevăratul sens al pocăinței și al iubirii binecuvântate de Biserică.”.

Acest aliniat trebuie să fie modificat în felul următor:

„Biserica nu acceptă relaţii sexuale între persoanele de acelaşi sex, precum nici o altă formă de coabitare diferită de căsătorie şi condamnă acest păcat. Biserica este îngrijorată pentru starea veşnică a sufletelor nemuritoare ale persoanelor aflate în acest păcat. Biserica trebuie să depună toate eforturile sale pastorale astfel încât membrii ei care se angajează în astfel de forme de coabitare să conștientizeze toată gravitatea extremă a păcatului lor şi prin adevărată pocăință să se lepede de acest păcat”.

În subcapitolul „Impedimente la Căsătorie”, la aliniatul 5, punctul a citim: “Căsătoria între ortodocși și ne-ortodocși nu poate fi binecuvântată conform acriviei canonice (canonul 72 al Sinodului Quinisext). Totuși, aceasta poate fi oficiată prin condescendență și iubire de oameni, cu condiția ca pruncii care rezultă din această căsătorie să fie botezați și crescuți în Biserica Ortodoxă”.

În acest aliniat trebuie să rămână doar prima parte a textului unde se spune: “ Căsătoria între ortodocși și ne-ortodocși nu poate fi binecuvântată conform acriviei canonice (canonul 72 al Sinodului Quinisext)”. Însă, a doua parte unde se spune: „Totuși, aceasta poate fi oficiată prin condescendență și iubire de oameni, cu condiția ca pruncii care rezultă din această căsătorie să fie botezați și crescuți în Biserica Ortodoxă”, trebuie să fie eliminată deoarece contrazice canonul 72 al Sinodului Quinisext. Îndeobște este cunoscut că niciun Sinod nu poate sa contrazică, să desființeze sau să schimbe oricare din canoanele aprobate de Sinoadele Ecumenice.

În documentul „Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană” trebuie făcute trei modificări:

În subtitlul principal, care actualmente se citește în felul următor: „Contribuția Bisericii Ortodoxe la realizarea păcii, dreptății, libertății, a fraternității și a dragostei între popoare și la înlăturarea discriminărilor rasiale și de altă natură”, trebuie eliminată ultima frază „şi de altă natură”, deoarece este mult interpretabilă.

In acelaşi document, subcapitolul a, „Valoarea persoanei umane”, la alinatul 3 este scris: „Recunoașterea comună a valorii înalte a persoanei umane poate servi drept premiză a unei colaborări mai largi în acest domeniu. Bisericile Ortodoxe sunt chemate să contribuie la dialogul interreligios și la cooperare și, pe această cale, la înlăturarea tuturor manifestărilor de fanatism pentru întărirea prieteniei dintre popoare, la triumful libertății şi al păcii în întreaga lume, pentru binele fiecărei persoane, indiferent de rasă şi de religie. Se înțelege de la sine că această cooperare exclude orice formă de sincretism, ca și orice tentativă din partea unei religii de a se impune asupra altora”.

Sinodul Bisericii Ortodoxe Georgiene a hotărât că acest text trebuie redactat în felul următor: „Recunoașterea comună a valorii înalte a persoanei umane poate servi drept premiză a unei colaborări mai largi în acest domeniu. Bisericile Ortodoxe sunt chemate să contribuie la dialogul interreligios și la cooperare și, pe această cale, la înlăturarea tuturor manifestărilor de fanatism pentru întărirea prieteniei dintre popoare, la triumful libertății şi al păcii în întreaga lume, pentru binele fiecărei persoane în sensul şi scopul curățirii, îndumnezeirii şi dobândirii vieții veșnice, indiferent de rasă şi de religie. Se înțelege de la sine că această cooperare exclude orice formă de sincretism, ca și orice tentativă din partea unei religii de a se impune asupra altora, ceea ce, bineînțeles, nu presupune renunțarea la activitatea misionară a Bisericii Ortodoxe”. (Frazele adăugate sunt scrise aldin).

În subcapitolul c, „Despre pace și dreptate”, la primul aliniat trebuie să rămână următorul text: „Biserica Ortodoxă recunoaște și subliniază în mod diacronic locul central al păcii și al dreptății în viața oamenilor. Însăși revelația în Hristos este caracterizată ca „Evanghelie a păcii” (Efeseni 6, 15), căci Hristos „instaurând pacea prin sângele crucii Sale” (Coloseni 1, 20), „venind, a binevestit pace, vouă celor de departe şi pace celor de aproape” (Efeseni 2, 17). El a devenit „pacea noastră” (Efeseni 2,14). Această pace, „care covârșește orice minte” (Filipeni 4, 7), este, după cum Hristos Însuși a zis Apostolilor Săi înainte de Pătimirea Sa, mai mare și mai importantă decât pacea pe care o promite lumea: „Pace vă las vouă, pacea Mea o dau vouă, nu precum dă lumea vă dau Eu” (Ioan 14, 27)”.

Însă, a doua parte a acestui aliniat unde scrie: „Căci pacea lui Hristos este rodul deplin al tuturor celor recapitulate în El: al demnității şi măreției persoanei umane ca chip al lui Dumnezeu; al manifestării unității organice a neamului omenesc și a lumii în Hristos; a universalităţii în trupul lui Hristos a idealurilor de pace, de libertate și de dreptate socială; şi, în cele din urmă, al rodirii iubirii creștine între oameni şi popoare”, trebuie eliminată din text.

Ultima parte a acestui aliniat unde este scris: „Adevărata pace este rodul triumfului pe pământ al tuturor idealurilor creștine. Este pacea care vine de Sus, pe care Biserica Ortodoxă o solicită totdeauna în cererile din rugăciunile sale zilnice, cerând-o de la Dumnezeu, Care pe toate le împlinește și Care ascultă rugăciunile celor care vin la El cu credință”, trebuie sa rămână valabilă.

Ca atare, varianta finala a acestui aliniat trebuie să fie următoarea: ”Biserica Ortodoxă recunoaște și subliniază în mod diacronic locul central al păcii și al dreptății în viața oamenilor. Însăși revelația în Hristos este caracterizată ca „Evanghelie a păcii” (Efeseni 6,15), căci Hristos „instaurând pacea prin sângele crucii Sale” (Coloseni 1, 20), „venind, a binevestit pace, vouă celor de departe şi pace celor de aproape” (Efeseni 2, 17). El a devenit „pacea noastră” (Efeseni 2,14). Această pace, „care covârșește orice minte” (Filipeni 4,7), este, după cum Hristos Însuși a zis Apostolilor Săi înainte de Pătimirea Sa, mai mare și mai importantă decât pacea pe care o promite lumea: „Pace vă las vouă, pacea Mea o dau vouă, nu precum dă lumea vă dau Eu” (Ioan 14,27). Adevărata pace este rodul triumfului pe pământ al tuturor idealurilor creștine. Este pacea care vine de Sus, pe care Biserica Ortodoxă o solicită totdeauna în cererile din rugăciunile sale zilnice, cerând-o de la Dumnezeu, Care pe toate le împlinește și Care ascultă rugăciunile celor care vin la El cu credință”.

În privința documentului „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine” Mitropolitul Stefan (Kalaijishvili) de Tsagheri şi Lentekhi a prezentat un referat. De asemenea, s-au citit şi observațiile profesorului de la Catedra de Dogmatică şi Patrologie a Academiei şi Seminarului Teologic din Tbilisi, Edisher Chelidze, în privința acestui document. S-au consemnat păreri diferite. Au fost exprimate poziţii din partea următorilor mitropoliţi: Anania (Japaridze) de Manglisi, Grigori (Berbichashvili) de Poti şi Khobi, Nikoloz (Pachuashvili) de Akhalkalaki si Kumurdo, Petre (Tsaava) de Chikondidi, Ioan (Gamrekeli) de Rustavi, şi Iakob (Iakobashvili) de Bodbe.

S-a constatat faptul că acest document a fost inacceptabil de la început pentru reprezentanții Bisericii Ortodoxe Georgiene, însă la o întrunire pre-sinodală documentul a fost semnat numai pentru că menţionează următoarea frază: „Biserica Ortodoxă a Georgiei şi cea a Bulgariei s-au retras din CMB, prima în 1997, iar a doua în 1998, căci aveau o părere diferită despre activitatea CMB şi, drept urmare, ele nu participă la activităţile intercreştine desfăşurate de CMB şi de alte organisme intercreştine”.

Sfântul Sinod a constatat că acest document cuprinde greșeli eclesiologice şi de terminologie şi necesită modificări importante. Daca aceste modificări nu se vor opera, Biserica Georgiană nu va semna acest document.

La inițiativa Mitropolitului Grigori (Berbichashvili) de Poti şi Khobi, Sfântul Sinod a hotărât: crearea unui grup de teologi care va înainta propuneri Sfântului Sinod în privința mai multor aspecte de ordin teologic.

Sfântul Sinod a audiat un comunicat al Mitropolitului Saba (Gigiberia) de Khoni şi Samtredia, în privința unor probleme de organizare. Sfântul Sinod a stabilit delegația pentru participare la Sfântul şi Marele Sinod în următoarea componenţă:

• Patriarhul-Catolicos a toată Georgia Ilia II;
• Mitropolitul Kalistrate Margalitashvili de Kutaisi şi Gaenti;
• Mitropolitul Daniel (Datuashvili) de Sachkhere şi Chiatura;
• Mitropolitul Anania (Japaridze) de Manglisi;
• Mitropolitul Giorgi (Shalamberidze) de Tkibuli şi Terjola;
• Mitropolitul David (Makharadze) de Alaverdi;
• Mitropolitul Sergi (Chekurishvili) de Nekresi;
• Mitropolitul Joseph (Kikvidze) de Shemokmedi;
• Mitropolitul Nicholoz (Pachuashvili) de Akhalkalaki, Kumurdo şi America de Sud;
• Mitropolitul Theodore (Chuadze) de Akhaltsikhe şi Tao-Klarjeti;
• Mitropolitul Sabba (Gigiberia) de Khoni şi Samtredia;
• Mitropolitul Gerasim (Sharashenidze) de Zugdidi şi Tsaishi;
• Mitropolitul Andria (Gvazava) de Gori şi Ateni;
• Mitropolitul Stephan (Kalaijishvili) de Tsageri şi Lentekhi;
• Mitropolitul Shio (Mujiri) de Senaki, Chkhorotsku şi Australia;
• Mitropolitul Ioane (Gamrekeli) de Rustavi;
• Arhiepiscopul Spiridon (Abuladze) de Skhalta;
• Arhiepiscopul Luke (Lomidze) de Sagarejo şi Ninotsminda;
• Episcopul Michael (Gabrichidze) de Tianeti şi Pshav-Khevsureti;
• Episcopul Dimitri (Kapanadze) de Khornabuji şi Hereti;
• Episcopul Damian (Khupenia) de Samtavisi şi Kaspi;
• Episcopul Grigol (Katsia) de Tsalka;
• Episcopul Dositheos (Bogveradze) de Belgia şi Olanda;
• Episcopul Sabba (Intskirveli) de America de Nord;
• Episcopul Vakhtang (Liparteliani) de Nikortsminda;
• Protopresbiter Giorgi Zviadadze;
• Archimandrit David Chincharauli;
• Protoiereu David Sharashenidze;
• Protoiereu Kakhaber Gogotishvili;
• Ieromonah Michael Bregvadze;
• Monah Anthimoz (Javakhishvili).

Sursă

sursa traducerii: patriarchate.ge

Traducere din limba georgiană de Pr. Alexie Kshutashvili