Statutul de organizare al BOR 1949

0
857

Statutul de organizare și funcționare a Bisericii Ortodoxe Române 1949 din, Legiuirile Bisericii Ortodoxe Romane 1953

STATUT Nr. 4593 din 17 februarie 1949
pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane
ACT EMIS DE: MINISTERUL CULTELOR
ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL NR. 0 din 23 februarie 1949

DISPOZITIUNI GENERALE

Art. 1
Biserica Ortodoxa Romana cuprinde pe toti credinciosii de religie crestina ortodoxa din Republica Populara Romana.
Art. 2
Biserica Ortodoxa Romana este autocefala si unitara in organizarea sa.
Ea isi pastreaza unitatea dogmatica, canonica si a cultului cu Biserica ecumenica a Rasaritului.
Art. 3
Biserica Ortodoxa Romana are conducere sinodala ierarhica, potrivit invataturii si canoanelor Bisericii ecumenice a Rasaritului si Traditiei sale si se administreaza in mod autonom prin organe proprii reprezentative, alese din cler si popor, prin votul credinciosilor si constituite in conformitate cu dispozitiunile prezentului Statut.
Art. 4
Controlul Statului, prevazut de Constitutia Republicii Populare Romane si de legea pentru regimul general al Cultelor, se exercita prin Ministerul Cultelor.

PARTEA I

Organizarea

Art. 5
Biserica Ortodoxa Romana, organizata ca Patriarhie, cu titulatura <>, sub raportul oranduirii canonice si administrative, cuprinde:

I. Mitropolia Ungro-Vlahiei, cu eparhiile:
1. Arhiepiscopia Bucurestilor, cu resedinta in Bucuresti.
2. Episcopia Buzaului, cu resedinta in Buzau.
3. Episcopia Dunarii de Jos, cu resedinta in Galati.

II. Mitropolia Moldovei si Sucevei, cu eparhiile:
4. Arhiepiscopia Iasilor, cu resedinta in Iasi.
5. Episcopia Romanului si Husilor, cu resedinta in Roman.

III. Mitropolia Ardealului, cu eparhiile:
6. Arhiepiscopia Alba-Iuliei si Sibiului, cu resedinta in Sibiu.
7. Episcopia Vadului, Feleacului si Clujului, cu resedinta in Cluj.
8. Episcopia Oradiei, cu resedinta in Oradia.

IV. Mitropolia Olteniei, cu eparhiile:
9. Arhiepiscopia Craiovei, cu resedinta in Craiova.
10. Episcopia Ramnicului si Argesului, cu resedinta in Ramnicu Valcea.

V. Mitropolia Banatului, cu eparhiile:
11. Arhiepiscopia Timisoarei si Caransebesului, cu resedinta in Timisoara.
12. Episcopia Aradului, Ienopolei si Halmagiului, cu resedinta in Arad.

Art. 6
Asistenta religioasa, organizarea bisericeasca, cum si trimiterea de conducatori pentru Romanii ortodocsi de peste hotare, se reglementeaza de Patriarhia Romana, cu aprobarea Guvernului.
Art. 7
Titlul mitropolitilor, arhiepiscopilor si episcopilor este cel al eparhiei pe care o pastoresc.
Schimbarea titulaturii mitropoliilor, arhiepiscopiilor si episcopiilor, intinderilor teritoriale, precum si infiintarea de noi eparhii, ca si desfiintarea de eparhii, se va face prin hotarirea Adunarii Nationale Bisericesti, confirmata prin decret al Prezidiului Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane, dat la propunerea Ministerului Cultelor.

CAP. 1
Organizarea Centrala

Art. 8
Biserica Ortodoxa Romana are ca organe centrale deliberative:
a) Sfantul Sinod, si
b) Adunarea Nationala Bisericeasca;
iar ca organe centrale executive:
a) Consiliul National Bisericesc;
b) Administratia Patriarhala.
Hotaririle organelor centrale sunt obligatorii pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana.

SECTIA I
A. Sfantul Sinod
Art. 9
Sfantul Sinod este cea mai inalta autoritate a Bisericii Ortodoxe Romane pentru toate chestiunile spirituale si canonice, precum si pentru cele bisericesti de orice latura date in competenta sa.
Art. 10
Atributiunile Sfantului Sinod sunt:
a) A pastra unitatea dogmatica, canonica si a cultului cu Biserica ecumenica a Rasaritului si cu celelalte Biserici ortodoxe;
b) A pastra unitatea dogmatica, canonica si a cultului in Biserica Ortodoxa Romana;
c) A trata orice chestiune dogmatica, canonica si a cultului si a o rezolva in conformitate cu invatatura Bisericii ecumenice a Rasaritului;
d) A-si da avizul asupra proiectelor de legi referitoare la Biserica Ortodoxa Romana;
e) A examina daca alegerile de Patriarh, Mitropoliti, Arhiepiscopi si Episcopi s-au savarsit cu respectarea normelor legale in vigoare si daca cei alesi indeplinesc conditiunile canonice;
f) A emite gramata pentru intronizarea Patriarhului;
g) A alege, cand ar fi cazul, pe episcopii Romanilor ortodocsi de peste hotare;
h) A hotari asupra cererilor de retragere a membrilor sai;
i) A acorda concedii mai mari de trei luni membrilor sai;
j) A judeca cu competenta exclusiva si in conformitate cu dispozitiile sfintelor canoane, pe membrii sai pentru abaterile bisericesti de orice natura;
k) A judeca recursurile clericilor in materie de caterisire;
l) A indruma si supraveghea ca activitatea organelor executive din eparhii, mitropolii si de la Patriarhie sa se desfasoare potrivit normelor legale;
m) A initia, autoriza si supraveghea tiparirea de carti de ritual si de icoane religioase pentru trebuintele cultului;
n) A executa toate atributiunile legale cu privire la invatamantul pentru pregatirea personalului cultului de toate gradele;
o) A stabili programele si normele activitatii de catehizare;
p) A lua masuri pentru promovarea vietii religioase si a moralitatii clerului;
r) A initia, autoriza si supraveghea traducerea, editarea si raspandirea Sfintei Scripturi, atat pentru uzul clerului, cat si al credinciosilor;
s) A initia, autoriza si supraveghea raspandirea a tot felul de carti si obiecte cu caracter religios, pentru intarirea moralitatii si religiozitatii credinciosilor;
t) A supraveghea si controla, din punct de vedere dogmatic, moral si artistic, operele de literatura si arta bisericeasca ortodoxa;
u) A hotari conform canoanelor asupra chestiunilor de orice natura care intra in competenta sa, precum si asupra celor care nu sunt date prin legi, statute sau regulamente in competenta vreunui alt organ bisericesc;
v) A interpreta cu caracter obligatoriu pentru toate organele bisericesti, dispozitiunile statutare sau regulamentare proprii.
Art. 11
Sfantul Sinod se compune din Patriarh, ca presedinte si toti mitropolitii, episcopii si Vicarii Patriarhiei in functiune, ca membri.
In lipsa Patriarhului, presedinte al Sfantului Sinod este Mitropolitul Moldovei si Sucevei, iar in lipsa acestuia, Mitropolitul Ardealului, urmand apoi al Olteniei, al Banatului, sau cel mai vechi episcop in hirotonie.
Art. 12
Sfantul Sinod se intruneste in sesiune ordinara o data pe an, iar in sesiune extraordinara ori de cate ori va fi nevoie.
Convocarea, cu aratarea ordinei de zi, se va face de Presedintele Sfantului Sinod, cu 14 zile inainte si va fi adusa la cunostinta Ministerului Cultelor.
Art. 13
Deschiderea si inchiderea sesiunilor Sfantului Sinod se va face prin decizie data de Ministerul Cultelor.
Art. 14
Sfantul Sinod este valabil constituit cu prezenta a cel putin 12 membri.
El ia hotariri valabile cu votul majoritatii membrilor prezenti.
Ministrul cultelor poate asista si lua parte la dezbateri.
Art. 15
Sfantul Sinod poate chema la consfatuire pe reprezentantii clerului, ai manastirilor si ai invatamantului teologic.

B. Sinodul Permanent
Art. 16
In timpul dintre sesiunile Sfantului Sinod, functioneaza Sinodul Permanent.
Sinodul Permanent exercita atributiunile Sfantului Sinod, cu exceptia celor prevazute in art. 10, punctele: a, e, f, g, j, k, u si v.
In ce priveste insa atributiunile de sub punctele b, c, l, ele nu pot fi exercitate decat in probleme care nu sufera intarzieri, iar hotararile luate vor fi supuse ratificarii Sfantului Sinod.
Aproba concedii pana la trei luni membrilor Sfantului Sinod.
Sinodul Permanent exercita orice alte atributiuni ce i se vor da de Sfantul Sinod sau prin legi si regulamente.
Art. 17
Sinodul Permanent se compune din Patriarh, ca presedinte, mitropolitii si arhiepiscopii in functiune ca membri.
In lipsa Patriarhului, sedintele Sinodului vor fi prezidate de catre unul din mitropoliti, in ordinea prevazuta in art. 11, alin. 2.
Art. 18
Sinodul Permanent se intruneste la convocarea Presedintelui sau, ori de cate ori va fi nevoie.
El ia hotarari valabile, cu votul majoritatii membrilor sai.
Dispozitiunile art. 15 se aplica si cu privire la Sinodul Permanent.

SECTIA II
A. Adunarea Nationala Bisericeasca
Art. 19
Adunarea Nationala Bisericeasca este organul reprezentativ central al Bisericii Ortodoxe Romane, pentru toate chestiunile economico-administrative, precum si pentru cele care nu intra in competenta Sfantului Sinod.
Art. 20
Atributiunile Adunarii Nationale Bisericesti sunt:
a) A sustine interesele si drepturile Bisericii Ortodoxe Romane;
b) A reglementa si conduce treburile patrimoniale, culturale, fundationale si epitropesti ale intregii Biserici;
c) A sustine asezamintele culturale, filantropice si economice ale Bisericii;
d) A stabili mijloacele de ajutorare a organelor si asezamintelor bisericesti si de cultura religioasa, precum si pentru Institutul Biblic;
e) A hotari asupra schimbarii titulaturii Mitropoliilor, Arhiepiscopiilor si Episcopiilor, a intinderii lor teritoriale si a infiintarilor de noi eparhii;
f) A alege pe membrii Consiliului National Bisericesc;
g) A examina raportul general anual, intocmit de Consiliul National Bisericesc si a hotari masurile ce trebuiesc luate pentru o buna chivernisire a treburilor bisericesti;
h) A hotari asupra administrarii bunurilor bisericesti, a fundatiilor si institutiunilor centrale ale Bisericii, in conformitate cu dispozitiunile legale in vigoare;
i) A vota bugetul general al Patriarhiei, a verifica si aproba contul de gestiune dimpreuna cu bugetele si conturile de gestiune anexe ale Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Fondului de asigurare, Fondului de credit si ajutor al Bisericii Ortodoxe Romane etc.;
j) A indruma, verifica si controla administratia si gestiunea bunurilor partilor componente ale Bisericii;
k) A exercita orice atributiuni care ii sunt date prin legi si regulamente.
Art. 21
Adunarea Nationala Bisericeasca se compune din cate trei reprezentanti ai fiecarei eparhii, un cleric si doi mireni, delegati din adunarile eparhiale respective, pe termen de patru ani.
Membrii Sfantului Sinod fac parte de drept din Adunarea Nationala Bisericeasca.
Presedintele Adunarii Nationale Bisericesti este Patriarhul, iar in lipsa unul dintre Mitropolitii sau Episcopii in functiune, in ordinea prevazuta de art. 11 alin. 2 din prezentul Statut.
Art. 22
Adunarea Nationala Bisericeasca se intruneste la convocarea Presedintelui, in sesiune ordinara, o data pe an, iar in sesiuni extraordinare ori de cate ori va fi nevoie.
Art. 23
Deschiderea si inchiderea sesiunilor Adunarii Nationale Bisericesti se face prin decretul Prezidiului Marii Adunari Nationale a R.P.R.
Art. 24
Adunarea Nationala Bisericeasca este valabil constituita cu prezenta majoritatii membrilor sai si ia hotariri valabile cu votul majoritatii membrilor prezenti.
Dispozitiunile alin. 3 al art. 14 se aplica si cu privire la Adunarea Nationala Bisericeasca.

B. Consiliul National Bisericesc
Art. 25
Consiliul National Bisericesc este organul suprem administrativ pentru afacerile intregii Biserici si totdeodata organul executiv al Sfantului Sinod si al Adunarii Nationale Bisericesti. El se compune din noua membri, trei clerici si sase mireni, alesi de Adunarea Nationala Bisericeasca pe termen de patru ani si din consilierii administrativi, ca membri permanenti si care nu pot ocupa alta functiune.
Art. 26
Consiliul National Bisericesc exercita atributiunile Adunarii Nationale Bisericesti, cu exceptia celor prevazute in art. 20, lit. e, f, g, intocmeste darea de seama anuala asupra mersurilor treburilor bisericesti si exercita orice alte atributiuni ce i se vor da de Adunarea Nationala Bisericeasca prin regulamente, cum si cele de la art. 34.
Presedintele Consiliului National Bisericesc este Patriarhul, iar in lipsa loctiitorul sau. Membrii Sfantului Sinod pot participa cu vot deliberativ la sedintele Consiliului National Bisericesc.
Art. 27
Consiliul National Bisericesc se intruneste la Convocarea Presedintelui, ori de cate ori va fi nevoie.
El este valabil constituit cu majoritatea membrilor alesi si ia hotariri valabile cu votul majoritatii membrilor prezenti.

SECTIA III
Organe executive centrale

A. Patriarhul
Art. 28
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane este si Arhiepiscopul Bucurestilor si Mitropolitul Ungro-Vlahiei.
Patriarhul este intaiul statator intre ierarhii Bisericii Ortodoxe Romane.
Art. 29
Patriarhul se bucura de toate drepturile stabilite in sfintele canoane, in statutul de fata si in regulamentele bisericesti.
Titulatura sa este: <>.
Pomenirea numelui sau la serviciile religioase se face in conformitate cu sfintele canoane si cu practica Bisericii noastre.
El poarta ca semn distinctiv doua engolpioane si o cruce, culion si camilafca alba cu cruce.
Art. 30
Patriarhul are urmatoarele atributiuni:
a) Convoaca si prezideaza organele deliberative centrale ale Bisericii Ortodoxe Romane;
b) Aduce la indeplinire hotaririle organelor deliberative centrale ale Bisericii Ortodoxe Romane;
c) Reprezinta Patriarhia Romana in justitie, in fata autoritatilor si fata de terti, personal sau prin imputerniciti legali;
d) Intretine raporturi cu celelalte Biserici crestine ortodoxe in chestiunile bisericesti;
e) Da pastorale pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana cu incuviintarea Sinodului Permanent sau a Sinodului Plenar;
f) Trimite sfaturi fratesti ierarhilor din Tara si impaca neintelegerile personale dintre acestia;
g) Se ingrijeste de indeplinirea la timp a formelor pentru completarea eparhiilor vacante;
h) Viziteaza colegial cand va gasi de bine pe ierarhii Bisericii;
i) Prezideaza colegiul electoral pentru alegerea Mitropolitilor;
j) Hirotoneste, impreuna cu alti ierarhi, potrivit sfintelor canoane, pe Mitropoliti;
k) Emite gramate pentru instalarea Mitropolitilor;
l) Acorda concedii Mitropolitilor pana la 30 zile;
m) Numeste loctiitori de Mitropoliti in cazul vacantelor mitropolitane;
n) Primeste plangerile aduse impotriva chiriarhilor si cu autorizatia Sinodului Permanent dispune cercetarea lor, iar rezultatul celor constatate il aduce la cunostinta Sfantului Sinod;
o) In conformitate cu dispozitiunile canon. 11 al Sinodului VII ecumenic, exercita dreptul de devolutiune;
p) Executa orice alte atributiuni date lui prin canoane, legi si regulamente.

B. Administratia Patriarhala
Art. 31
In exercitarea atributiunilor sale executive, Patriarhul este ajutat de:
– Doi vicari arhierei, asimilati in drepturile de salarizare, pomenire si cinstire cu episcopii eparhioti;
– Sase consilieri administrativi, care fac parte de drept din Consiliul National Bisericesc;
– Cancelaria Patriarhala;
– Corpul de inspectie si control.
Art. 32
Vicarii se aleg de Sfantul Sinod la propunerea Patriarhului, dintre doctorii sau licentiatii in teologie, care indeplinesc conditiunile prevazute de sfintele Canoane, pentru treapta de arhiereu.
Ei indeplinesc atributiunile delegate prin decizie de Patriarh.
Art. 33
Consilierii administrativi se aleg de Adunarea Nationala Bisericeasca, cu aprobarea Patriarhului, dintre preotii definitivi de categoria I-a, doctori sau licentiati in Teologie.
Art. 34
Consiliul National Bisericesc exercita, prin consilierii administrativi, ca membri permanenti, urmatoarele atributiuni:
a) Studierea si intocmirea referatelor asupra problemelor ce urmeaza a fi dezbatute de organele deliberative ale Bisericii sau a fi rezolvate de Patriarh;
b) Editarea Buletinului Oficial al Patriarhiei;
c) Editarea revistei Institutelor de Teologie;
d) Executarea oricaror alte atributiuni date de catre organele deliberative ale Bisericii sau de Patriarh;
Fiecarui consilier administrativ i se va fixa de catre Patriarh, prin decizie, sfera de activitate in probleme de ordin:
a) Bisericesc;
b) Cultural, misionar si al legaturilor cu strainatatea;
c) Invatamant teologic;
d) Economic;
e) Manastiresc.
In problemele mai insemnate, referatele se intocmesc de consilierii administrativi in sedinta comuna.
Consilierii administrativi participa la sedintele organelor deliberative centrale cu vot consultativ, in afara de cazul cand sunt membri.
Art. 35
Cancelaria patriarhala executa toate lucrarile administrative ale organelor deliberative si executive centrale ale Bisericii.
Ea este condusa de un director, ajutat de doi subdirectori.
Art. 36
Cancelaria patriarhala are urmatoarele servicii:
a) Secretariatul, registratura si arhiva;
b) Personalul;
c) Invatamantul pentru pregatirea personalului bisericesc;
d) Administrarea bunurilor bisericesti;
e) Contabilitatea si casieria;
f) Tehnic;
g) Contencios;
h) Cabinetul Patriarhului;
i) Corpul de inspectie si control.
Art. 37
Corpul de inspectie si control este incadrat cu:
a) Un inspector general bisericesc, numit dintre preotii definitivi de categoria I-a, licentiati sau doctori in teologie, cu atributiuni generale de control si acuzator la consistoriul central bisericesc;
b) Un inspector pentru scolile de cantareti si seminariile monahale;
c) Un inspector general, un subinspector general si un inspector pentru controlul financiar si gestionar.
Art. 38
Consilierii administrativi, membrii corpului de inspectie si control si personalul cancelariei patriarhale, se bucura de dispozitiunile generale privitoare la functionari, in ceea ce priveste salarizarea.
Consiliul National Bisericesc, administratia si cancelaria patriarhala vor functiona conform unui regulament intocmit de Consiliul National Bisericesc si votat de Adunarea Nationala Bisericeasca.

CAP. 2
Organizatia locala

Art. 39
Partile componente si organele locale ale Bisericii Ortodoxe Romane sunt:
a) Parohia;
b) Protopopia;
c) Manastirea;
d) Eparhia;
e) Mitropolia.
Art. 40
Fiecare din partile componente ale Bisericii, in conformitate cu dispozitiunile prezentului Statut, are dreptul a se conduce si administra, independent de alta parte componenta de acelasi grad si a participa, prin reprezentantii sai, la lucrarile partilor componente superioare.
Modul de constituire si functionare a partilor componente si al organelor locale de acelasi grad, sunt identice pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana.

SECTIA I
A. Parohia
Art. 41
Parohia este comunitatea bisericeasca a credinciosilor, clerici si mireni, de religie crestina ortodoxa asezati pe un anume teritoriu, sub conducerea unui preot paroh.
Art. 42
Membrii parohiei au indatorirea: a sustine, intari si raspandi credinta Bisericii Ortodoxe; a lucra astfel ca toti credinciosii sa vietuiasca potrivit invataturilor acestei credinte; a cerceta sfanta biserica, a participa la sfintele slujbe; a se impartasi cu sfintele taine; a indeplini faptele milei crestine; a intretine si ajuta Biserica si pe slujitorii ei.
Art. 43
Comunitatea credinciosilor, care nu poate sustine cu mijloace proprii o parohie, se alatura la o comunitate vecina, impreuna cu care formeaza o parohie.
In acest caz, comunitatea care se alatura poarta denumirea de filiala, iar membrii sai au aceleasi indatoriri si drepturi fata de parohie, ca si cei din comunitatea la care se alatura.
Art. 44
Pentru infiintarea unei parohii, este necesar un numar de cel putin 500 familii la orase si 400 familii la sate. Numai in cazuri exceptionale si la cererea credinciosilor, se vor putea admite parohii cu un numar mai mic de credinciosi, tinandu-se seama de posibilitatile lor de a sustine biserica.
Art. 45
Dupa insemnatatea lor, parohiile sunt de trei categorii.
Toate parohiile din orasele resedinte de regiune si raion sunt de categoria I-a.
Parohiile din comunele suburbane de la orasele resedinte de regiuni si raioane si cele din orasele neresedinta, sunt de categoria I-a si a II-a.
Parohiile din comunele rurale sunt de categoria I, II si III.
Categoria parohiilor din suburbane, din orasele neresedinta si din comunele rurale, va fi stabilita de Adunarea Eparhiala.
Aceste categorii nu se aplica la salarizare, care se face in conformitate cu normele generale in vigoare.
Art. 46
Infiintarea, desfiintarea si modificarea teritoriala a unei parohii, se aproba de Adunarea Eparhiala, la cererea credinciosilor si cu avizul protopopului.

B. Parohul
Art. 47
Parohul, ca imputernicit al Episcopului, este conducatorul sufletesc al credinciosilor din parohie, iar in oranduirea administrativa este conducatorul administratiei parohiale si organ executiv al adunarii parohiale si al consiliului parohial.
Art. 48
Atributiunile si obligatiunile parohului, in afara de cele harismatice, didactice si de conducere spirituala a parohiei, sunt urmatoarele:
a) Aduce la indeplinire toate dispozitiunile Statutului si regulamentelor in ceea ce priveste parohia;
b) Reprezinta parohia in justitie, in fata autoritatilor si fata de terti, personal sau prin delegati, legal imputerniciti;
c) Convoaca si prezideaza adunarea parohiala si consiliul parohial;
d) Aduce la indeplinire dispozitiunile organelor superioare;
e) Ingrijeste de aducerea la indeplinire a hotaririlor adunarii parohiale si ale consiliului parohial;
f) Tine un registru despre toti parohienii, insemnand: numele, prenumele, ocupatia, data nasterii, botezului, cununiei, mortii si data eventualei mutari in alta parohie;
g) Controleaza administrarea averii bisericesti, institutiilor culturale si fundationale bisericesti din parohie;
h) Intocmeste si tine la zi inventarul averii parohiale.
Art. 49
Pe langa preotul paroh, intr-o parohie, pot fi unul sau mai multi preoti slujitori si diaconi. Numarul acestora se stabileste la propunerea adunarii parohiale, de catre Adunarea Eparhiala, cu aprobarea Ministerului Cultelor, tinand seama de necesitatile parohiei, numarul credinciosilor si mijloacele de intretinere.
De fiecare post nou de preot este obligatoriu un numar de minimum 400 familii la sate si 500 familii la orase.
Parohul, preotii slujitori, diaconii si personalul bisericesc inferior, trebuie sa locuiasca in parohie.
Art. 50
La parohiile cu mai multi preoti slujitori, acestia sunt egali in drepturile si datoriile lor harismatice, didactice si de conducere spirituala.
Fiecare preot slujitor va avea in cuprinsul parohiei un sector bine definit de catre Chiriarh.
Art. 51
In localitatile in care sunt mai multe parohii, Episcopul va putea delega pe unul din preoti, proistos, cu coordonarea activitatii bisericesti, culturale si economice din acea localitate.

C. Adunarea Parohiala
Art. 52
Parohia are ca organ deliberativ adunarea parohiala.
Adunarea parohiala este compusa din toti barbatii credinciosi majori ai parohiei, de sine statatori, nepatati si care isi indeplinesc indatoririle morale si materiale, fata de biserica si asezamintele ei.
Art. 53
Adunarea parohiala are urmatoarele atributiuni:
a) Desemneaza prin alegere pe preotii si diaconii din parohie, precum si pe cantareti, in cazurile cand Chiriarhul va cere;
b) Alege membrii consiliului parohial si pe cei ai comitetului parohial;
c) Verifica activitatea consiliului parohial;
d) Intocmeste bugetul parohial;
e) Ia hotariri cu privire la zidirea, repararea si inzestrarea bisericii, a casei parohiale si a altor cladiri parohiale;
f) Hotaraste infiintarea de fonduri cu scop bisericesc, cultural sau filantropic si stabileste normele pentru adunarea mijloacelor banesti necesare parohiei;
g) Fixeaza cuantumul maximal al taxelor benevole de cult in favoarea parohiei;
h) Examineaza si completeaza raportul anual despre mersul tuturor treburilor parohiei;
i) Verifica si aproba gestiunea anuala a parohiei;
j) Hotaraste cu privire la cumpararea de imobile si la vanzarea si grevarea imobilelor parohiei;
k) Administreaza averea parohiala, ingrijind de buna intretinere a edificiilor bisericesti, culturale si fundationale;
l) Inzestreaza biserica cu odajdii, icoane, obiecte sfintite, carti si cele trebuincioase pentru serviciul religios (ex.: paine, vin, etc.), precum si institutiile ei, iar prin pangarul si colportajul parohial aprovizioneaza pe credinciosi cu cele necesare exercitarii practicilor religioase ortodoxe (ex.: lumanari, icoane, carti religioase, etc.).
Hotaririle adunarii parohiale si ale consiliului parohial cu privire la atributiunile aratate sub literele c, d, e, h, i si j, sunt supuse verificarii si aprobarii consiliului eparhial.
Art. 54
Adunarea parohiala va fi convocata de presedinte, cu cel putin o saptamana inainte de data fixata pentru intrunire, instiintand despre aceasta si pe protopop.
Convocarea va cuprinde locul si data adunarii, precum si chestiunile ce se vor discuta.
Ea va fi citita in biserica, indata dupa terminarea Sfintei Liturghii si va fi afisata la usa bisericii.
Art. 55
Adunarea parohiala se intruneste in sedinta ordinara o data pe an si anume in primul trimestru al anului si in sedinte extraordinare, ori de cate ori va fi nevoie.
Art. 56
Presedintele adunarii parohiale este preotul paroh sau loctiitorul sau. In cazul in care la adunare ia parte si protopopul, acesta va prezida sedinta.
Art. 57
Adunarea parohiala este valabil constituita cu prezenta a cel putin o zecime din totalul membrilor inscrisi in lista membrilor adunarii.
Daca la data fixata pentru adunare, nu se intruneste numarul necesar de membri, adunarea va avea loc fara vreo alta convocare, in Duminica urmatoare, in acelasi loc si la aceeasi ora, cand adunarea va fi valabil constituita, cu prezenta unui numar de membri, cel putin egal cu acela al membrilor din consiliul parohial.
Art. 58
Adunarea parohiala ia hotariri valabile cu votul majoritatii membrilor prezenti.
Art. 59
Impotriva hotaririlor adunarii parohiale sau ale consiliului parohial, se pot face contestatii la consiliul eparhial.
Contestatiile se introduc in termen de 14 zile libere, la protopopiat, care le va inregistra si inainta, odata cu avizul sau, consiliului eparhial.

D. Consiliul parohial
Art. 60
Adunarea parohiala alege dintre membrii sai un numar de sapte, noua sau 12 membri, – dupa cum parohia are pana la 1.500, 2.500 si peste 2.500 de suflete – care formeaza consiliul parohial.
Tatal si fiul, fratii, socrul si ginerele nu pot fi impreuna membri ai consiliului parohial.
Fac parte de drept din consiliul parohial, cu vot deliberativ, preotul paroh ca presedinte, ceilalti preoti si diaconi din parohie si primul cantaret al bisericii parohiale, ca membri.
Art. 61
Membrii consiliului parohial si doi supleanti se aleg pe termen de patru ani.
Ei sunt onorifici si pot fi realesi.
Art. 62
Pentru activitate potrivnica bisericii sau parohiei, membrii consiliului parohial pot fi revocati de consiliul eparhial la cererea intemeiata a parohului.
Art. 63
Consiliul parohial exercita pe timpul cat adunarea parohiala nu este intrunita, atributiunile acesteia, prevazute in art. 53, in afara de cele de sub literele a, b, c, h, i si j.
In afara de acestea, consiliul parohial alege dintre membrii adunarii parohiale respective pe delegatul pentru alegerea membrilor adunarii eparhiale, din circumscriptia respectiva.
Art. 64
Consiliul parohial ia hotariri valabile cu votul majoritatii membrilor sai.
Sedintele consiliului parohial sunt prezidate de preotul paroh.

E. Epitropia
Art. 65
Consiliul parohial va delega unul, doi sau trei dintre membrii sai alesi, spre a indeplini sarcinile de epitrop fixate de consiliu.
Alegerea epitropului va fi supusa aprobarii protopopului.
Art. 66
Epitropul este administratorul averii parohiale, sub controlul parohului.
El are urmatoarele atributiuni:
a) A administra averea miscatoare si nemiscatoare a bisericii, institutiilor culturale si fundatiunilor, sau fondurilor pe care le va primi cu inventar de la consiliul parohial, pangar, colportaj, etc.
Administrarea se va face in conformitate cu hotaririle adunarii parohiale sau ale consiliului parohial si potrivit normelor si regulamentelor in vigoare;
b) A pastra intr-o lada sau casa de fier, banii si hartiile de valoare ale parohiei;
c) A tine un registru de venituri si cheltuieli, iar cand parohia are venituri mai mari, a infiinta un oficiu de cassa si contabilitate;
d) A prezenta la sfarsitului anului un raport documentat asupra veniturilor si cheltuielilor bisericesti, culturale si fundationale;
e) A ingriji ca edificiile bisericesti, cele ale institutiilor culturale si fundationale si alte bunuri bisericesti, precum si curtea bisericii, a casei parohiale si cimitirul sa fie bine intretinute;
f) A incasa sumele cuvenite parohiei si a face platile curente cu aprobarea parohului.
Art. 67
Epitropul este raspunzator cu intreaga sa avere, pentru buna administrare si gestionare a averii parohiale ce i-a fost incredintata.
Raspunderea civila nu exclude raspunderea penala.
Aprobarea gestiunii nu-l descarca de raspundere, pentru neregulile descoperite ulterior.

F. Comitetul parohial
Art. 68
Pe langa consiliul parohial se va constitui un comitet parohial pentru:
a) Inzestrarea si infrumusetarea bisericilor, a curtilor bisericesti si a cimitirelor si pentru tinerea lor in cea mai buna randuiala;
b) Formarea si sustinerea corului bisericii;
c) Ajutorarea saracilor si ocrotirea orfanilor si a vaduvelor;
d) Cercetarea si ajutorarea bolnavilor;
e) Infiintarea si sustinerea bibliotecii parohiale, organizarea colportajului in parohie;
f) A ajuta pe preot la catehizare si infiintarea cercurilor misionare, in vederea intaririi credintei si simtului moral al credinciosilor;
g) Infiintarea si sustinerea oricaror opere de mila crestina.
Unde mijloacele parohiei nu vor fi suficiente pentru o atare activitate proprie, organele parohiale pot, cu aprobarea chiriarhului, sa se asocieze cu comitetele similare din alte parohii, pentru reciproca sustinere.
Art. 69
Comitetul parohiei, care va putea avea mai multe sectii, va lucra sub presedintia parohului sau a delegatului sau, cleric sau mirean.
Femeile majore din parohii pot fi alese membre in comitet.
Numarul membrilor in comitet nu va fi mai mare decat indoitul numarului membrilor din consiliul parohial. Comitetul parohial poate fi compus si numai din femei. Nici un alt comitet sau asociatie nu va putea lua fiinta, afara de cel prevazut la art. 68 si 69 din statut.
Art. 70
Comitetul parohial nu are gestiune proprie. Veniturile si cheltuielile lui se administreaza prin epitropia parohiala.

SECTIA II
A. Protopopiatul
Art. 71
Protopopiatul este o circumscriptie administrativa bisericeasca, care cuprinde mai multe parohii din aceeasi eparhie.
Protopopiatul cuprinde cel putin 20 si cel mult 50 parohii.
Intinderea teritoriala a protopopiatului se determina de adunarea eparhiala, tinand seama de intinderea teritoriala a unitatilor administrative (raion si regiune).
Fiecare protopopiat are o cancelarie, condusa de protopop, ajutat de un secretar.

B. Protopopul
Art. 72
Protopopul este conducatorul protopopiatului si organul de legatura intre parohie si eparhie.
El are urmatoarele atributiuni:
a) Indrumeaza, coordoneaza si supravegheaza activitatea bisericeasca a parohiilor din protopopiat;
b) Inspecteaza cel putin o data pe an, parohiile din protopopiat, verificand registrele, arhiva si biblioteca, starea bisericii, a cladirilor bisericesti, precum si a cimitirelor si a altor bunuri bisericesti, observand in acelasi timp starea religioasa, morala si sociala a parohienilor;
c) Intocmeste proces-verbal amanuntit asupra constatarilor facute.
Procesele-verbale vor fi consemnate in registrele de inspectiuni ale parohiilor si se vor inainta autoritatii eparhiale, cu raport si propuneri;
d) Supravegheaza si calauzeste activitatea catehetica, pastorala, culturala, si sociala a preotimii;
e) Ingrijeste ca ordinele si dispozitiunile autoritatilor superioare sa fie executate;
f) Face propuneri Chiriarhului cu privire la suplinirea posturilor vacante de preoti, diaconi si cantareti;
g) Avizeaza asupra cererii credinciosilor pentru infiintarea, desfiintarea sau modificarea teritoriala a parohiilor;
h) Aproba clericilor din protopopiat concediu pana la 8 zile pe an;
i) Executa insarcinarile primite de la autoritatea eparhiala;
j) Intocmeste un raport anual general despre intreaga viata bisericeasca din protopopiat, pe care il inainteaza consiliului eparhial;
k) Avizeaza asupra tuturor lucrarilor organelor parohiale, care urmeaza a fi supuse aprobarii organelor eparhiale;
l) Indeplineste orice alte atributiuni ce-i vor fi date de organele eparhiale.
Art. 73
Protopopul, cu sediul in localitatea de resedinta a raionului, este reprezentantul oficial al Bisericii, fata de autoritatile Statului si indeplineste sarcinile publice ce-i sunt atribuite prin legi, regulamente si alte dispozitii in aceasta calitate.

SECTIA III
Manastirile
Art. 74
Manastirea este un asezamant, in care traieste o comunitate religioasa de calugari sau calugarite, hotariti a-si petrece viata in infranare, saracie si ascultare neconditionata.
Art. 75
Manastirea depinde intru toate, direct si exclusiv de Chiriarhul respectiv, care este conducatorul ei canonic.
Art. 76
Manastiri noi se pot intemeia numai cu binecuvantarea Sfantului Sinod, la propunerea episcopului respectiv, fie ca intemeietorul este un calugar, sau un particular, care sa asigure mijloacele necesare pentru sustinerea manastirii si a personalului ei, fie ca aceasta s-ar face din initiativa unor asociatiuni bisericesti, care si-ar lua angajamentul de a pune la dispozitie mijloacele necesare.
Desfiintarea unei manastiri se poate face tot numai cu incuviintarea Sfantului Sinod.
Art. 77
Fiecare manastire este datoare:
a) A-si intocmi astfel viata in interiorul ei, incat sa devina un loc de aleasa si desavarsita viata bisericeasca, de frumoase virtuti crestinesti, de evlavioase slujbe religioase, de bogata mangaiere sufleteasca si pilda de viata crestineasca, atat pentru convietuitorii ei, cat si pentru cei ce o vor vizita;
b) Sa practice ocupatiuni si indeletniciri potrivite cu sfintenia locului, spre a fi de folos poporului, dovedind o dragoste impreunata cu fapte bune fata de obstea tarii.
Art. 78
In scopul aratat in articolul precedent, manastirile de calugari vor infiinta:
a) Cursuri monahale pentru monahi, la manastiri mai mari, unde se vor trimite si fratii din alte manastiri;
b) Cursuri de misionari pentru raspandirea si intarirea vietii religioase;
c) Tipografii de carti bisericesti, religioase si morale;
d) Legatorii de carti;
e) Ateliere pentru icoane;
f) Ateliere pentru pictura, strungarie, sculptura si argintarie bisericeasca, etc.;
g) Cultura de albine, de vie, de viermi de matase;
h) Ateliere pentru meserii, potrivite cu indeletnicirile tagmei.
Iar in cele de maici:
a) Cursuri monahale pentru pregatirea speciala a maicilor;
b) Cursuri speciale profesionale si de menaj;
c) Ateliere pentru tesaturi si cusaturi nationale;
d) Ateliere pentru confectionarea stofelor preotesti si ornate bisericesti si pentru croirea si cusutul vesmintelor preotesti;
e) Ateliere pentru brodatul ornatelor si mitrelor arhieresti.
Fara absolventa a 7 clase primare si a scolii monahale cu certificarea calificarii unei meserii invatata in atelier, nu poate fi tuns in monahism nimeni, frate sau sora.
Calugarii si calugaritele sunt datori sa lucreze in atelierele din manastiri, unde exista.
Art. 79
Conducatorul suprem al oricarei manastiri este Chiriarhul, iar in lipsa lui, sta la fata locului staretul, care este conducatorul direct al intregii manastiri.
Staretul este ajutat la conducerea manastirii de soborul manastiresc, consiliul duhovnicesc si consiliul economic.
Art. 80
Daca in vreo manastire s-ar afla vreun arhiereu retras sau pensionar, el poate fi ales staret, cu aprobarea Chiriarhului.
Pentru cazul cand nu este staret, soborul are sa-i faca toate inlesnirile traiului si sa-i dea toata cinstea cuvenita demnitatii arhieresti.
Art. 81
Staretul sau stareta, ori imputernicitii lor legali, reprezinta, cu aprobarea episcopului, manastirea inaintea instantelor judecatoresti, a tuturor autoritatilor administrative si fata de terti.
Art. 82
Gradele monahale sunt: monah, ierodiacon, arhidiacon, ieromonah, sincel, protosincel, arhimandrit.
La maici se disting starete fara cruce si starete cu cruce.
Gradele superioare se dau de Chiriarhi pe baza unei recomandari a consiliului duhovnicesc, numai celor cu merite deosebite si cu pregatire.
Gradul de protosincel se va conferi de chiriarhul respectiv cu aprobarea Sinodului mitropolitan, iar gradul de arhimandrit se va conferi cu aprobarea Sfantului Sinod.
Art. 83
In temeiul canonului 6 al sinodului II, care porunceste <>, – monahii trebuie sa duca o viata chinoviala (de obste), iar acolo unde o astfel de viata lipseste, conducatorii manastirilor trebuie sa o introduca.
Art. 84
Manastirile cu mijloacele lor materiale vin in ajutor la nevoie eparhiei si tuturor institutiunilor ei, dupa normele stabilite de adunarea eparhiala si de chiriarh.
Art. 85
Dispozitiunile cuprinse in prezentul statut, cu privire la manastirile de calugari (monahi), se aplica prin asemanare si manastirile de calugarite (monahii).
Art. 86
Organizarea vietii monahale si functionarea administrativa si disciplinara a manastirilor se face printr-un regulament interior, intocmit de Sfantul Sinod.

SECTIA IV
A. Eparhia
Art. 87
Eparhiile sunt unitati teritoriale bisericesti sub conducerea unui episcop, constituite dintr-un numar de parohii, grupate in protopopiate si din manastirile aflate pe acel teritoriu.
Eparhiile sunt Episcopii sau Arhiepiscopii, dupa cum sunt conduse respectiv de catre un Episcop sau Arhiepiscop.
Art. 88
Eparhiile au ca organ de conducere harismatica, catehetica si jurisdictionala, pe un Episcop sau Arhiepiscop, ca organ deliberativ, Adunarea eparhiala, iar ca organ executiv Consiliul Eparhial.

B. Episcopul si Arhiepiscopul
Art. 89
Episcopul si Arhiepiscopul se bucura de toate drepturile prevazute de sfintele canoane, statutul de fata si regulamentele bisericesti.
Art. 90
Drepturile si indatoririle Episcopului sau Arhiepiscopului sunt:
a) Conduce eparhia in marginile prescrise de canoane si de normele in vigoare;
b) Se ingrijeste de bunul mers al vietii bisericesti din eparhie si de functionarea normala a organelor ei;
c) Convoaca si prezideaza organele deliberative ale eparhiei si ingrijeste de aducerea la indeplinire a hotaririlor acestora;
d) Reprezinta eparhia in justitie, in fata autoritatilor si fata de terti, personal sau prin delegati legal imputerniciti;
e) Hirotoneste clerici si confera distinctiuni bisericesti;
f) Numeste personalul bisericesc sau il confirma, in caz de alegere, cu respectarea normelor legale;
g) Aproba sau respinge motivat sentintele pronuntate de consistoriul eparhial;
h) Face cat mai des vizite canonice in eparhia sa, pentru a controla mersul treburilor bisericesti, a mangaia si a lumina direct pe credinciosi, referind despre cele constatate Sfantului Sinod si Adunarii eparhiale;
i) Acorda dispense bisericesti de casatorie si desface casatoria bisericeasca, dupa ce s-a pronuntat divortul de catre judecatoria civila;
j) In cazuri de vinovatie grava si vadita, poate suspenda din functiune personalul bisericesc de orice fel, din eparhia sa, chiar inainte de inceperea cercetarilor, care insa vor fi facute in termen de cel mult 30 zile de la data suspendarii;
k) Episcopul este dator a sta neintrerupt la eparhie, afara de cazul cand ia parte la sedintele Sfantului Sinod sau alte intruniri oficiale, sau cu incuviintarea primita de la mitropolit;
i) Acorda concediile mai mari de 8 zile pe an personalului bisericesc si didactic.

C. Adunarea eparhiala
Art. 91
Adunarea eparhiala este organul deliberativ pentru toate chestiunile administrative, culturale si economice ale eparhiei, precum si pentru cele care nu intra in competenta episcopului sau arhiepiscopului.
Art. 92
Adunarea eparhiala se compune din reprezentantii clerului si ai credinciosilor, in proportie de 1/3 clerici si 2/3 mireni.
Numarul membrilor Adunarii Eparhiale este de 30.
Art. 93
Membrii Adunarii Eparhiale se aleg pe termen de 4 ani, de catre delegatii consiliilor parohiale pentru membrii mireni si de catre preoti si diaconi pentru membrii clerici, pe circumscriptii stabilite de Consiliul Eparhial si ratificate de Adunarea Eparhiala.
Art. 94
Atributiunile Adunarii Eparhiale sunt:
a) Sustine interesele religioase si drepturile Bisericii, conform legilor tarii;
b) Deleaga un cleric si doi mireni ca reprezentanti eparhiali in Adunarea Nationala Bisericeasca;
c) Alege pe membrii Consiliului Eparhial;
d) Alege pe membrii Consistoriului Eparhial cu aprobarea Episcopului sau Arhiepiscopului;
e) Examineaza raportul general anual intocmit de Consiliul Eparhial si hotaraste asupra masurilor ce trebuiesc luate pentru o buna chivernisire a treburilor bisericesti;
f) Hotaraste asupra administrarii bunurilor bisericesti eparhiale si fundationale;
g) Intocmeste bugetul eparhiei si institutiilor sale;
h) Verifica si aproba gestiunea financiara;
i) Ia masuri pentru procurarea mijloacelor necesare propasirii culturale si educative bisericesti din eparhie;
j) Infiinteaza tipografii bisericesti, turnatorii de lumanari pentru cult in bisericile eparhiei si depozite de aprovizionarea bisericilor si credinciosilor cu cele necesare cultului ortodox (icoane, carti religioase, vin si faina pentru liturghii, cruciulite, etc.);
k) Ajuta bisericile sarace;
l) Acorda burse si subventii;
m) Hotaraste asupra infiintarii, desfiintarii si delimitarii teritoriale a protopopiatelor si parohiilor;
n) Ingrijeste ca organele parohiale si protopopesti sa-si indeplineasca indatoririle legale;
o) Ingrijeste de bunul mers al invatamantului pentru pregatirea personalului bisericesc din eparhie;
p) Sprijina catehizarea;
r) Hotaraste asupra achizitionarii si instrainarii de bunuri mobile si imobile, culturale si fundationale ale eparhiei.
Art. 95
Adunarea eparhiala se intruneste in sesiune ordinara o data pe an, la Duminica Samarinencii si in sesiuni extraordinare, ori de cate ori va fi nevoie.
Convocarea Adunarii se face de catre presedinte.
Art. 96
Adunarea eparhiala este valabil constituita cu prezenta majoritatii membrilor sai si hotaraste valabil cu votul majoritatii membrilor prezenti.
Art. 97
Episcopul sau Arhiepiscopul este presedintele Adunarii eparhiale. In caz de impiedicare sau vacanta, Adunarea este prezidata de loctiitorul Episcopului.
Art. 98
Adunarea se convoaca de presedintele acesteia sau loctiitorul sau, cu 14 zile inainte de ziua fixata pentru intrunire.
Art. 99
Hotaririle Adunarii eparhiale sau ale Consiliului eparhial, care, dupa aprecierea Episcopului sau Arhiepiscopului, ar putea vatama interesele Bisericii sau Statului, vor fi trimise cu raport motivat Consiliului National Bisericesc, in termen de cel mult o luna. Executarea acestor hotariri se face numai dupa confirmarea lor de catre Consiliul National Bisericesc.
Modul de alegere, functionare si dizolvare al Adunarilor eparhiale va fi prevazut printr-un regulament.

D. Consiliul eparhial
Art. 100
Consiliul eparhial este organul executiv al Adunarii eparhiale si conduce afacerile administrative bisericesti, culturale, economice si fundationale pentru eparhia intreaga, iar in timpul dintre sesiunile Adunarii eparhiale, atributiunile acesteia, prevazute de art. 94, cu exceptia celor de sub literele h, c, d, e, g si h, si celor care prin legi si regulamente sunt rezervate exclusiv Adunarii eparhiale. El de asemenea verifica respectarea normelor legale cu privire la alegerile de personal bisericesc; suspenda sau dizolva consiliile parohiale si revoca pe epitropii care s-au facut vinovati de grave abateri, dispunand instituirea unei comisiuni interimare pana la alegerea unor noi organe.
Art. 101
Consiliul eparhial se compune din Episcop ca presedinte, din vicarul eparhial, din consilieri administrativi ca membri permanenti, numiti de Chiriarh cu avizul Consiliului eparhial si din 9 membri: trei clerici si 6 mireni, alesi pe termen de patru ani de Adunarea Eparhiala.
Mandatul membrilor este revocabil.
Sedintele pot fi prezidate si de catre loctiitorul sau delegatul Episcopului.
Art. 102
Consiliul eparhial se convoaca de catre presedintele sau, ori de cate ori va fi nevoie.
El ia hotariri valabile, cu votul majoritatii membrilor sai.

E. Administratia eparhiala
Art. 103
In exercitarea atributiunilor sale executive, Episcopul sau Arhiepiscopul este ajutat de:
Vicarul eparhial:
3 – 6 consilieri administrativi permanenti;
Cancelaria eparhiala;
Corpul de inspectie si control.
Art. 104
Vicarul eparhial se numeste de episcop dintre preotii definitivi din categoria I-a, doctori sau licentiati in teologie, sau dintre arhimandritii, doctori sau licentiati in teologie.
El are atributiunile ce-i sunt delegate prin decizie de Chiriarh, conduce cancelaria eparhiala si participa de drept la sedintele organelor deliberative eparhiale, cu vot consultativ iar in Consiliul eparhial cu vot deliberativ.
Art. 105
Consilierii administrativi permanenti se numesc de Chiriarh, cu avizul Consiliului eparhial, dintre preotii definitivi din categoria I-a, licentiati sau doctori in teologie. Ei nu pot ocupa alta functiune.
Art. 106
Consiliul eparhial exercita prin consilierii administrativi urmatoarele atributiuni:
a) Studierea si intocmirea referatelor asupra problemelor ce urmeaza a fi dezbatute de organele deliberative eparhiale sau a fi rezolvate de Chiriarh;
b) Editarea buletinului oficial al eparhiei;
c) Executarea oricaror alte atributiuni date de catre organele deliberative eparhiale sau de Chiriarh.
Fiecarui consilier administrativ, prin decizie i se va fixa de catre Chiriarh, sfera de activitate in problemele de ordin:
a) Bisericesc;
b) Cultural si de invatamant teologic si catehetic;
c) Economic.
In problemele mai insemnate, referatele se intocmesc de consilierii administrativi, in sedinta comuna.
Consilierii administrativi participa fara drept de vot la sedintele Adunarii eparhiale, in afara de cazul cand sunt membri.
Art. 107
Cancelaria eparhiala executa toate lucrarile administrative ale organelor deliberative si executive eparhiale.
Ea este condusa de Vicarul eparhial.
Art. 108
Cancelaria eparhiala are urmatoarele servicii:
a) Secretariatul, personalul, registratura si arhiva;
b) Administrarea bunurilor bisericesti;
c) Contabilitatea, casieria si corpul de inspectie si control;
d) Tehnic.
Art. 109
Corpul de inspectie si control este incadrat cu urmatorii inspectori, numiti de Chiriarh:
a) Un inspector bisericesc, numit dintre preotii definitivi, de categoria I-a, licentiati sau doctori in teologie, cu atributiuni generale de control si de acuzator la Consistoriul eparhial;
b) Exarhul manastirilor numit dintre arhimandriti, cu atributiuni generale de inspectie si control a manastirilor si de referent pentru problemele manastiresti.
Art. 110
Vicarul, consilierii administrativi, membrii corpului de inspectie si control si personalul cancelariei eparhiale se bucura de dispozitiunile generale cu privire la functionari in ceea ce priveste salarizarea.

SECTIA V
A. Mitropolia
Art. 111
Sub raportul oranduirii canonice si administrative, eparhiile sunt grupate in Mitropolii.
Ele sunt conduse de catre un Mitropolit.
Art. 112
Episcopii sufragani dintr-o Mitropolie alcatuiesc Sinodul mitropolitan, care conduce treburile comune ale eparhiilor din Mitropolie si care nu cad in competenta Sfantului Sinod, in marginile prescrise de canoane si de normele in vigoare.
Art. 113
Sinodul Mitropolitan este prezidat de Mitropolit, care il convoaca ori de cate ori este nevoie.
El ia hotariri valabile, cu votul majoritatii membrilor sai.

C. Mitropolitul
Art. 114
Mitropolitul se bucura de toate drepturile stabilite de sfintele canoane si in traditia bisericeasca poarta ca semn distinctiv cruce pe culion, cu camilafca neagra si are urmatoarele atributiuni:
a) Convoaca si prezideaza Sinodul mitropolitan;
b) Prezideaza alegerea de Episcopi sufragani;
c) Hirotoneste, impreuna cu ceilalti Episcopi, conform canoanelor, pe Episcopii sufragani;
d) Emite gramata pentru inscaunarea Episcopilor sufragani;
e) Numeste loctiitori de Episcopi, in caz de vacanta, la eparhiile sufragane;
f) Acorda concedii Episcopilor sufragani, pana la 30 zile;
g) Viziteaza colegial, cand va gasi de bine, Episcopii din Mitropolie;
h) Primeste plangerile aduse impotriva Episcopilor sufragani, dispune cercetarea si aduce la cunostinta Sfantului Sinod rezultatul acestora.

PARTEA II
DESPRE CLER

CAP. 1
Pregatirea clerului

Art. 115
Pregatirea personalului bisericesc se face in:
a) Scoli de cantareti;
b) Seminarii monahale;
c) Institute teologice de grad universitar.
Art. 116
Organizarea, modul de functionare, recrutarea personalului didactic, conditiunile de admitere, programele de invatamant, scolaritatea si drepturile pe care le confera diplomele de absolvirea fiecarei scoli, se vor determina printr-un regulament special, intocmit de Sfantul Sinod.
Art. 117
Organizarea invatamantului pentru pregatirea personalului bisericesc si recrutarea corpului didactic, se va face dupa criterii asemanatoare cu cele privitoare la invatamantul public pentru scolile de grad corespunzator.
Art. 118
Jurisdictiunea canonica si invatatura dogmatica, precum si indrumarea si controlul invatamantului si al gestiunii in scolile pentru pregatirea personalului bisericesc de orice grad, apartin organelor Bisericii Ortodoxe Romane, stabilite in statut si prin regulament.

CAP. 2
Recrutarea personalului bisericesc

SECTIA I
Numirea clerului din parohii
Art. 119
Cantaretii bisericesti se recruteaza dintre absolventii scolilor de cantareti bisericesti si se numesc sau se confirma, in caz de alegere, de Episcop, la propunerea Consiliului eparhial.
Art. 120
Diaconii si preotii slujitori se recruteaza dintre licentiatii sau doctorii in Teologie, care au depus examenul de capacitate preoteasca la propunerea Consiliului eparhial sau la propunerea adunarii parohiale, in cazurile cand Chiriarhul va cere.
Art. 121
Diaconii si preotii slujitori, pentru a putea fi numiti, trebuie sa fie majori, cetateni romani si sa intruneasca conditiunile canonice, bucurandu-se de toate drepturile civile si politice.
Art. 122
La parohiile de categoria I se numesc sau se aleg doctorii in teologie si licentiati in teologie, care au obtinut diploma de capacitate preoteasca cu nota <>.
La parohiile de categoria II se numesc sau se aleg cu precadere cei de la aliniatul precedent si cei cu diploma de capacitate preoteasca cu nota <>.
La parohiile de categoria III se numesc sau se aleg cu precadere cei de la aliniatele precedente si cei cu diploma de capacitate preoteasca cu nota <>.
Art. 123
Numirea in posturi a preotilor si diaconilor se face cu titlu provizoriu.
Dupa cinci ani de activitate si dupa audierea unor cursuri speciale, clericii provizorii vor depune examenul de definitivare in fata comisiunilor instituite de Sfantul Sinod, pe langa fiecare Institut Teologic de grad universitar (Centru de Indrumare respectiv).
Cei care vor obtine calificative superioare categoriei parohiei pe care o ocupa, pot fi mutati – la cerere – in parohii corespunzatoare calificativului obtinut.
Cei care vor obtine calificativul corespunzator parohiei pe care o ocupa, vor fi mentinuti in acele parohii sau mutati – la cerere – in parohii de aceeasi categorie.
Cei care vor obtine un calificativ inferior categoriei parohiei pe care o ocupa, vor fi mutati in parohii corespunzatoare calificativului obtinut.
Cei care nu vor obtine calificativul de trecere sau cei care nu s-au prezentat la cursurile si examenele seriilor anului obligator, cu aprobarea Chiriarhului, vor putea fi mentinuti, cu titlu provizoriu, la o parohie de categoria III pana la un nou examen, ce-l vor da dupa doi ani de la data primului examen.
Cei care nu vor reusi sau nu se vor prezenta nici la al doilea examen, vor fi eliminati definitiv din cler.
Art. 124
Dupa un nou termen de cinci ani de la examenul de definitivare si dupa audierea unor cursuri speciale, clericii vor depune examenul de promovare in fata comisiunilor instituite de Sfantul Sinod, pe langa Institutele Teologice de grad universitar.
Dispozitiunile art. 123, alin. 3, 4, 5 si 7 se aplica si cu privire la examenul de promovare.
Art. 125
Transferarile la cerere ale preotilor si diaconilor, in parohii de categorie superioara, se fac numai dupa examenul de definitivare sau de promovare si conform notelor calificative specificate la art. 123 si 124.
In Municipiul Bucuresti nu vor putea fi transferati decat preotii cu examenul de promovare din categoria I cu o activitate preoteasca exceptionala de 15 ani si dupa urmarea unor cursuri speciale si a unui examen special, depus in fata unei comisiuni la Institutul Teologic de grad universitar din Bucuresti (Centrul de indrumare preoteasca).
Art. 126
Protopopul se recruteaza dintre preotii definitivi de categoria I, licentiati sau doctori in teologie.
El se numeste de Chiriarh dintre cei trei preoti recomandati de un colegiu, constituit din toti preotii, diaconii si cantaretul I, de la fiecare parohie, din protopopiatul respectiv.
Art. 127
Un regulament va determina in amanunt normele speciale si procedura de urmat pentru recrutarea si transferarea cantaretilor, diaconilor si preotilor slujitori.
Regulamentul va fi intocmit de Sfantul Sinod.
Art. 128
Cantaretii si ceilalti slujitori bisericesti, precum si preotii si diaconii de la catedralele episcopale, arhiepiscopale, mitropolitane si Patriarhie, se aleg si se numesc de catre Chiriarh.

SECTIA II
Alegerea clerului superior
Art. 129
Episcopii si mitropolitii se aleg dintre licentiatii sau doctorii in Teologie, mitropoliti, arhiepiscopi, episcopi, arhierei, monahi sau preoti din categoria I, vaduvi prin deces, care sunt cetateni romani, indeplinesc conditiunile canonice si sunt bine pregatiti pentru aceasta treapta. Patriarhul se alege dintre episcopii, arhiepiscopii sau mitropolitii in functiune.
Art. 130
Episcopii, mitropolitii si Patriarhul se aleg prin vot secret, de un Colegiu electoral, constituit din membrii Adunarii Nationale Bisericesti si cei ai Adunarii Eparhiale a eparhiei vacante.
Din colegiu fac parte ca membri de drept: Presedintele Consiliului de Ministri, Ministrul Cultelor sau delegatii lor, un delegat al Marii Adunari Nationale, intrucat ar fi barbati si ortodocsi si rectorii Institutelor Teologice de grad universitar.
Colegiul electoral se convoaca cel mai tarziu in trei luni de la declararea vacantei, de catre Patriarh, pentru alegerile de episcop, arhiepiscop si mitropolit si de catre Patriarhul locotenent pentru alegerile de Patriarh.
Colegiul este valabil constituit cu prezenta majoritatii membrilor sai si hotaraste valabil cu majoritatea absoluta a membrilor prezenti. El va fi prezidat de Mitropolit pentru alegerile de episcopi si arhiepiscopi din eparhiile sufragane, de Patriarh pentru alegerile de mitropoliti si de Patriarhul locotenent pentru alegerile de Patriarh.
Alegerile vor fi conduse de presedinte, ajutat de doi secretari si doi barbati de incredere, desemnati de Colegiu, cu care formeaza biroul Colegiului.
Fiecare alegator scrie pe un buletin numele aceluia pe care il socoteste vrednic de a fi ales.
Buletinele se vor depune in urna de alegatori, in ordinea chemarii lor de presedinte.
Presedintele, impreuna cu secretarii, numara buletinele, luandu-le unul cate unul si punandu-le in alta urna goala.
In cazul in care numarul buletinelor corespunde cu acela al membrilor votanti, presedintele, in vazul tuturor, scoate pe rand buletinele din urna, citind cu glas tare numele inscrise. Secretarii vor insemna voturile. Rezultatul va fi proclamat de presedinte si consemnat intr-un proces-verbal.
In cazul in care nimeni nu a intrunit majoritatea absoluta de voturi, se va proceda la o noua votare pentru alegerea unuia dintre cei doi care au obtinut cele mai multe voturi la primul scrutin.
In caz de paritate de voturi, decid sortii.
Procesul-verbal, semnat de presedinte, secretari si barbatii de incredere, se inainteaza Sfantului Sinod pentru examinarea si cercetarea canonica a alegerii.
Art. 131
Examinarea canonica a celor alesi se face de Sfantul Sinod, iar confirmarea se face prin decret al Prezidiului Marii Adunari Nationale, dat la propunerea Guvernului in urma recomandarii Ministrului Cultelor.
Inscaunarea si instalarea se fac potrivit datinelor Tarii.
Gramata de instalare a episcopilor se da de catre mitropolit, a mitropolitilor de catre Patriarh si a Patriarhului de care Sfantul Sinod.
In cazul in care cel ales nu este arhiereu, el se sfinteste de catre mitropolitul locului, asistat de cel putin doi episcopi sau arhierei, numai dupa aceasta putand primi decretul de confirmare de la Prezidiul Marii Adunari Nationale si gramata de instalare.
Art. 132
In cazul in care alegerea nu va fi aprobata de Sfantul Sinod sau de Prezidiul Marii Adunari Nationale, se va proceda la o noua alegere, in termenul fixat de Sfantul Sinod in acest scop.

SECTIA III
Despre vacante
Art. 133
In caz de vacante, Episcopii – pentru parohii si protopopiate -, Mitropolitii – pentru eparhii – si Patriarhul pentru mitropolii -, vor numi loctiitori pana la instalarea unui nou titular.
In caz de vacanta a scaunului de Patriarh, devine Patriarh, locotenent de drept unul din mitropoliti, sau episcopi, luati in ordinea lor prevazuta in art. 11 din prezentul statut.

CAP. 3

SECTIA I
Despre obligatiile si drepturile clerului si ale cantaretilor din parohie
Art. 134
Preotii, diaconii si cantaretii, care au absolvit scolile de cantareti bisericesti, sunt obligati a face catehizare, conform normelor ce se vor stabili de Sfantul Sinod in intelegere cu Ministerul Cultelor.
Art. 135
Membrii clerului, preoti, diaconi si cantareti, sunt obligati a acorda asistenta si servicii religioase ostasilor, ori de cate ori li se va cere.
Art. 136
Spitalele, orfelinatele, scolile corectionale, penitenciarele, azilele, vor avea la cerere asistenta religioasa pentru credinciosii ortodocsi din aceste institutii.
Sarcina acordarii asistentei religioase o are parohul parohiei pe teritoriul careia se gasesc aceste institutii, sau preot delegat de Chiriarh.
Art. 137
Preotii, diaconii si cantaretii de enorie beneficiaza, pe langa salariu si de locuinta si sesie, acolo unde exista.

SECTIA II
Despre conferintele clerului
Art. 138
Clericii vor tine in fiecare an conferinte pe protopopii sau eparhii, dupa cum va hotari Chiriarhul.
Conferintele vor avea un caracter teoretic si practic pentru realizarea urmatoarelor scopuri:
a) Perfectionarea preotilor in slujbele bisericesti;
b) Indrumarea preotilor in toate ramurile de activitate parohiala:
c) Lamurirea problemelor de actualitate, interesand Biserica si clerul;
d) Cunoasterea si indrumarea activitatii pastorale;
e) Aprofundarea cunostintelor teologice;
f) Perfectionarea preotilor ca predicatori si duhovnici:
g) Combaterea ratacirilor de la credinta.
Deasemeni, se vor tine anual pe protopopiate conferinte ale cantaretilor bisericesti, in scopul perfectionarii lor profesionale.
Conferintele vor fi prezidate de delegatul Chiriarhului respectiv.

SECTIA III
Distinctiuni bisericesti
Art. 139
Pentru activitate deosebita pe teren bisericesc, sub raport harismatic, didactic, misionar, cultural, social sau economic, preotii de mir pot primi urmatoarele distinctiuni onorifice bisericesti:
a) Sachelar;
b) Iconom;
c) Iconom stavrofor.
Art. 140
Distinctiunea de sachelar se acorda de catre Chiriarhul respectiv preotilor care au avut o activitate deosebita si au depus examenul de definitivat.
Sachelarul poarta ca semn distinctiv brau albastru.
Art. 141
Distinctiunea de iconom se acorda de sinodul mitropolitan, la propunerea Chiriarhului respectiv, preotilor sachelari, care au avut o activitate deosebita si au depus examenul de promovare.
Iconomul poarta ca semn distinctiv brau albastru si captuseala albastra la giubea (greaca), iar la slujbele divine bedernita.
Art. 142
Distinctiunea de iconom stavrofor se acorda de sinodul mitropolitan, la propunerea Chiriarhului respectiv, preotilor iconomi, care au avut o activitate deosebita de cel putin 15 ani de la hirotonie.
Iconomul stavrofor poarta ca semn distinctiv, pe langa cele de iconom, sfanta cruce pe piept.
Art. 143
In caz de abateri grave, aceste distinctiuni pot fi retrase pe baza de sentinta consistoriala.
Art. 144
Protopopii, in timpul functiunii lor in aceasta calitate, vor purta ca semn distinctiv brau rosu.
Consilierii administrativi si inspectorii de la eparhii, precum si inspectorii din administratia patriarhala vor purta ca semn distinctiv brau ciclamen.
Consilierii administrativi patriarhali, directorul Sfantului Sinod si inspectorul consistorial din administratia patriarhala poarta brau violet.
Culionul si captuseala giubelei (greaca) vor fi in culoarea braului.
Aceste semne distinctive vor putea fi purtate si dupa iesirea din aceste functiuni de cei amintiti mai sus, numai cu aprobarea Sinodului Permanent, la propunerea Chiriarhului, pentru activitatea exceptionala.

CAP. 4
Disciplina clerului

Art. 145
Organele disciplinare si de judecata pentru clericii de mir, preoti diaconi si cantaretii, in chestiunile pur bisericesti sunt:
1. Consistoriul disciplinar protopopesc;
2. Consistoriul eparhial;
3. Consistoriul central bisericesc.
Art. 146
Pe langa protopopiate functioneaza consistoriul disciplinar protopopesc.
Consistoriul disciplinar protopopesc are un presedinte si trei membri, dintre care doi membri clerici, numiti pe termen de patru ani, de catre Chiriarh, dintre preotii cu examenul de promovare din categoria I, din protopopiat, cu cunostinte canonice si un cantaret.
In cazurile cand se judeca chestiuni privitoare numai la preoti, membrul cantaret nu participa.
Art. 147
Consistoriul disciplinar protopopesc functioneaza ca organ disciplinar si de judecata pentru personalul bisericesc inferior si ca organ de impaciuire pentru neintelegerile ivite in sanul personalului bisericesc, cu privire la taxele de epitrahil, neintelegerile dintre parohieni si preotime, precum si pentru cele privitoare la micsorarea veniturilor preotesti de catre adunarea parohiala.
Daca partile nu s-au declarat impacate prin hotarirea data, cauza se transpune spre judecare, in ultima instanta, la consistoriul eparhial.
Hotaririle Consistoriului disciplinar protopopesc, privind personalul bisericesc inferior, sunt definitive dupa aprobarea lor de Chiriarh si nu pot fi atacate cu recurs la consistoriul eparhial, decat cele care prevad pedeapsa destituirii pentru cantaretii bisericesti.
Art. 148
Consistoriul eparhial functioneaza la fiecare eparhie si este format din: trei membri titulari, doi membri supleanti. Membrii sunt toti preoti cu examenul de promovare, din categoria I, doctori sau licentiati in teologie, cu cunostinte canonice si juridice.
Ei se aleg de Adunarea Eparhiala, pe termen de patru ani si se aproba de Chiriarh, putand fi realesi.
Presedintele consistoriului se numeste de catre Chiriarh dintre membrii titulari ai acestuia.
Consistoriul va avea un grefier numit de Chiriarh la propunerea presedintelui.
Art. 149
Consistoriul eparhial da hotariri definitive si executorii, prin simpla lor aprobare de catre Chiriarh, sau hotariri supuse recursului, dupa criterii ce se vor stabili prin regulament.
Art. 150
Consistoriul Central Bisericesc functioneaza la Patriarhie si este format din cinci membri si un grefier. Fiecare membru titular poate avea cate un supleant.
Membrii sunt toti preoti, cu examenul de promovare din categoria I, doctori sau licentiati in teologie, cu cunostinte canonice si juridice, avand o vechime de cel putin 15 ani in preotie.
Ei se aleg pe un termen de 4 ani de catre Adunarea Nationala Bisericeasca cu aprobarea Patriarhului, putand fi realesi.
Presedintele Consistoriului se numeste dintre membrii titulari ai acestuia de catre Patriarh.
Art. 151
Consistoriul Central Bisericesc este organul de recurs pentru hotaririle consistoriilor eparhiale, cu exceptia celor prin care s-a aplicat pedeapsa caterisirii.
Art. 152
Sfantul Sinod ca organ de recurs judeca toate cauzele sanctionate de consistoriile eparhiale cu caterisirea.
Art. 153
Hotaririle instantelor disciplinare si de judecata devin executorii numai dupa investirea lor cu formula executorie de catre Chiriarh.
Art. 154
Hotaririle instantelor disciplinare si de judecata se executa prin organele Bisericii.
Art. 155
Membrii Sfantului Sinod si arhiereii vicari sunt supusi jurisdictiei executive a acestuia, pentru toate abaterile disciplinare bisericesti.
Art. 156
Episcopul ca sef ierarhic poate aplica singur sanctiuni disciplinare personalului bisericesc al eparhiei, in masura si in conditiunile ce se vor fixa prin regulament.
Art. 157
Impricinatii pot fi aparati in fata tuturor organelor disciplinare si de judecata bisericeasca de catre aparatorii bisericesti, recrutati conform dispozitiunilor din regulament.
Art. 158
Constituirea si competenta organelor disciplinare, precum si procedura de judecata, se vor determina printr-un regulament special, intocmit de Sfantul Sinod si aprobat la propunerea Ministrului Cultelor, prin decret al Prezidiului Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane.
Regulamentul va determina normele si conditiunile de revizuire a sentintelor date de organele disciplinare si de judecata.

PARTEA III
Institutii anexe ale Bisericii Ortodoxe Romane

Art. 159
Pe langa Patriarhia Romana, functioneaza cu patrimoniu distinct:
a) Institutul Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane;
b) Fondul de asigurare al bunurilor Bisericii Ortodoxe Romane;
c) Fondul de credit si ajutor pentru clerul ortodox roman;

1. Institutul Biblic si de Misiune Ortodoxa
Art. 160
Institutul Biblic si de Misiune Ortodoxa al Bisericii Ortodoxe Romane, cu sediul in localul Sf. Sinod si Manastirea Antim din Bucuresti, are ca scop editarea, tiparirea si raspandirea Sfintei Scripturi, a cartilor de ritual, a lucrarilor si revistelor de stiinta teologica si a literaturii pentru intarirea religiozitatii credinciosilor, precum si pentru confectionarea si raspandirea icoanelor si obiectelor sacre si a celor cu caracter religios, necesare bisericilor si credinciosilor.
Toate produsele Institutului Biblic si de Misiune se distribuie bisericilor si credinciosilor prin magazinele bisericesti eparhiale.
Art. 161
Institutul Biblic si de Misiune functioneaza sub indrumarea Patriarhului, fiind administrat de Consiliul National Bisericesc si Administratia Patriarhala, ajutati de un comitet tehnic compus din 4 membri si un presedinte, alesi de Sinodul Permanent si de Consiliul National Bisericesc, in sedinta comuna, pe termen de patru ani.
Art. 162
Organizarea, functionarea si constituirea patrimoniului Institutului Biblic se vor determina prin regulamentul de functionare al Consiliului National Bisericesc, Administratiei si Cancelariei Patriarhale.
Tipografia Cartilor Bisericesti, tipografiile de la manastirile Neamtu si Cernica, atelierele de confectionat icoane, cruci si alte obiecte bisericesti din manastiri, precum si atelierele pentru confectionat stofe preotesti si odajdii bisericesti de la manastirea Tiganesti si alte manastiri, fac parte integranta din Institutul Biblic si de Misiune Ortodoxa. Toate tipografiile eparhiale se incadreaza in Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa.

2. Fondul de asigurare al bunurilor Bisericii Ortodoxe Romane
Art. 163
Fondul de asigurare al bunurilor Bisericii Ortodoxe Romane are ca scop asigurarea bunurilor bisericesti.
Art. 164
Fondul este condus si administrat de Serviciul economic al Administratiei Patriarhale.
Organizarea, functionarea si constituirea patrimoniului se vor introduce in regulamentul special intocmit pentru functionarea Consiliului National Bisericesc, Administratiei si Cancelariei Patriarhale.

3. Fondul de credit si ajutor pentru clerul ortodox roman
Art. 165
Fondul de credit si ajutor are de scop acordarea de imprumuturi clerului si parohiilor, cum si ajutoare pentru personalul bisericesc, in cazuri de boala sau deces.
Art. 166
Acest fond este condus si administrat de Serviciul economic al Administratiei Patriarhale, printr-un consiliu special din cinci membri, ales de catre Consiliul National Bisericesc si aprobat de Patriarh, pe termen de patru ani.
Organizarea, functionarea si constituirea patrimoniului se vor introduce in regulamentul special intocmit pentru functionarea Consiliului National Bisericesc, Administratiei si Cancelariei Patriarhale.

Dispozitiuni comune
Art. 167
Functionarii Institutului Biblic si de Misiune, ai Fondului de Asigurare a Bunurilor Bisericii Ortodoxe Romane, precum si ai Fondului de credit si ajutor pentru clerul ortodox Roman, se bucura de dispozitiunile generale cu privire la functionari in ceea ce priveste salarizarea, fie ca sunt platiti de Stat, fie ca sunt platiti din fonduri proprii si numirea lor se comunica Ministerului Cultelor.

PARTEA IV
Dispozitiuni diverse

Despre averea bisericeasca
Art. 168
Totalitatea bunurilor apartinand Patriarhiei, Mitropoliilor, Episcopiilor, Protopopiatelor, Parohiilor si Manastirilor constituie averea bisericeasca.
Art. 169
Din punct de vedere al destinatiei sale, averea bisericeasca cuprinde bunuri sacre si bunuri comune.
Bunurile sacre sunt cele destinate prin sfintire sau binecuvantare cultului divin. Ele nu pot fi instrainate si nici urmarite.
Bunurile comune sunt cele afectate intretinerii bisericilor, a slujitorilor ei, operelor culturale si de caritate si indeplinirii celorlalte scopuri ale Bisericii.
Art. 170
Averea fundatiunilor si asociatiunilor, care au personalitate juridica, este proprietatea acestora si se administreaza de Biserica in limita si in conditiunile actelor constitutive si conform dispozitiunilor acestui statut.
Donatiunile cu destinatie fac parte din averea bisericeasca si se administreaza ca atare.
Art. 171
Dobandirea, instrainarea, grevarea si administrarea averii bisericesti, precum si controlul ierarhic si verificarea gestionara se vor face dupa normele ce se vor stabili printr-un regulament special, intocmit de Adunarea Nationala Bisericeasca.

Dispozitiuni cu privire la edificiile si la cimitirele rurale
Edificiile bisericesti
Art. 172
Bisericile sunt:
a) Parohiale si filiale;
b) De cimitir;
c) Fundationale;
d) Izolate;
e) Paraclise;
f) Catedrale;
g) De manastiri;
h) Din strainatate.
Art. 173
Biserica parohiala apartine parohiei. Daca intr-o parohie sunt mai multe biserici, episcopul desemneaza pe cea de capetenie ca biserica parohiala.
In orasele cu resedinta episcopala, ca si in orasele de resedinta de regiune sau raion, episcopul va designa biserica catedrala.
Art. 174
Bisericile din cimitire – intrucat nu sunt de sine statatoare – sunt pendinte de biserica parohiala cea mai apropiata.
Unde imprejurarile locale o pretind, episcopul poate dispune si altfel.
Art. 175
Bisericile ctitoresti, intemeiate pe baza actelor de fundatii, se conduc de epitropii speciale, potrivit acelor acte, sub presedintia Chiriarhului sau delegatului sau; stau insa si ele sub jurisdictiunea si controlul autoritatilor bisericesti din punct de vedere administrativ, gestionar si religios, ca si bisericile parohiale, supunandu-se acelorasi obligatiuni fata de eparhie.
Actele de functiune ale acestor biserici pot fi – daca e cazul – cercetate si puse de acord cu dispozitiunile acestui statut de catre autoritatile bisericesti. In caz de refuz, biserica, cu toate bunurile ei mobile si imobile, trece in administratia eparhiei.
Art. 176
Daca o fundatie filantropica sau culturala, cu biserica separata de cladirile fundatiunii, s-ar desfiinta, biserica ei trece in posesiunea parohiei sau eparhiei pe teritoriul careia se afla.
Art. 177
O biserica particulara, imediat dupa sfintirea ei, trece in proprietatea si folosinta eparhiei, cu tot terenul si cladirile afectate ei si cade sub dispozitiunile acestui statut, tinandu-se bineinteles seama de actele de fundatiune. Eventualele conditii testamentare contrare acestui statut se vor considera nule.
Art. 178
Bisericile izolate care nu se afla pe un teritoriu locuit de vreo asezare omeneasca, bisericile monumente istorice, cum si toate monumentele istorice cu caracter religios apartin eparhiei pe teritoriul careia se afla si cad in grija si administrarea acelei eparhii.
Art. 179
Afara de paraclisele de la resedinte sau biserici principale, mai sunt paraclise de sine statatoare.
Acestea sunt pendinte de autoritatea in serviciul careia stau, avand insa ca autoritate suprema bisericeasca pe episcop.
Pe preotul lor il numeste pretutindeni episcopul, dupa propunerea motivata a consiliului eparhial.
Art. 180
Biserici de orice categorie se pot ridica numai cu invoirea si binecuvantarea episcopului, fie ca se cladesc din nou, fie ca se transforma dintr-un alt edificiu.
Obiectele de cult de la bisericile desfiintate nu se pot folosi decat conform dispozitiunilor episcopului.

Cimitirele rurale
Art. 181
Fiecare parohie rurala are dreptul la un cimitir pentru ingroparea mortilor, care este proprietatea parohiei.
Art. 182
Cimitirul si locul sau se administreaza de organele parohiale.
Art. 183
Cimitirul se supravegheaza de paroh si consiliul parohial, care este dator a se ingriji de imprejmuirea lui si de tinerea lui in buna ordine.
Art. 184
Locurile de morminte se dau cu plata sau gratuit, dupa hotarirea consiliului parohial si potrivit legii ce ar reglementa aceasta.
Art. 185
Cimitirele noi se infiinteaza in intelegere cu autoritatile sanitare si administrative.

Despre personalitatea juridica
Art. 186
Parohiile, protopopiatele, manastirile, episcopiile, mitropoliile si patriarhia, sunt persoane juridice de drept public*).
————
*) Asupra sensului acestei notiuni a se vedea art. 28 al Decretului 177 din 4 August 1948.

Despre incompatibilitati
Art. 187
In intreaga Biserica Ortodoxa Romana nimeni nu poate fi in acelasi timp:
a) Membru al consiliului eparhial si al consistoriului eparhial;
b) Protopop si membru al consistoriului eparhial;
c) Membru al Consistoriului National Bisericesc si al Consistoriului central bisericesc;
d) Asemenea nu pot fi alesi membri ai Consistoriului protopopesc, ai consiliului eparhial si ai consistoriului eparhial cei ce sunt inruditi intre ei, sau cu Chiriarhul respectiv, pana la al patrulea grad de sange si al doilea de cuscrie;
e) Functionar in administratia si controlul bisericesc si membru in forurile de disciplina bisericesti.
Art. 188
Nici un membru al vreunui corp bisericesc reprezentativ, administrativ, de control si de disciplina bisericeasca nu poate lua parte la deciderea urmatoarelor cauze:
a) A cauzei lor proprii sau a celor ce le pot aduce pagube sau castig personal;
b) A cauzelor rudeniilor, pana la al patrulea grad de sange sau al doilea de cuscrie;
c) A cauzelor parintilor sau copiilor adoptivi, precum si a cauzelor celor ce stau sub tutoratul sau curatela lor;
d) A cauzelor la care au fost martori, procuratori, experti, sau pe care le-au anchetat;
e) A cauzelor la a caror decidere au luat odata parte in instanta inferioara.

Despre cheltuieli si ajutorul Statului
Art. 189
Cheltuielile pentru intretinerea cultului ortodox vor fi acoperite in contributii consimtite de credinciosi si din venituri proprii ale Bisericii. Salariile slujitorilor si ale functionarilor bisericesti si asezamintelor Bisericii Ortodoxe, precum si cheltuielile pentru centrele eparhiale si patriarhale, sunt platite de catre Stat, in conformitate cu bugetul sau anual.
Art. 190
Salarizarea personalului Bisericii Ortodoxe se face conform normelor generale in vigoare pentru functionarii publici.
Art. 191
Numirile in orice functiuni bisericesti vor fi comunicate Ministerului Cultelor.
Art. 192
Terenurile agricole parohiale (sesii, donatii, etc.) si terenurile agricole (arabil, pasune, islaz, livezi etc.) ale eparhiilor, schiturilor si manastirilor vor fi folosite de proprietari si uzufructuari, conform normelor stabilite de forurile competente ale Statului.

Despre asociatii de eparhii
Art. 193
Fiecare eparhie sau in unire cu altele din Mitropolia de care tin, are dreptul de a infiinta tipografii bisericesti si ateliere pentru confectionarea obiectelor de cult, necesare bisericilor si asezamintelor lor, incadrate Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa, precum si turnatorii de lumanari necesare cultului. Toate produsele se vor distribui bisericilor si credinciosilor prin magazinele bisericesti eparhiale si prin pangarul si colportajul parohiilor.

Dreptul de succesiune al ierarhilor si monahilor
Art. 194
Eparhiile au vocatiune asupra intregii averi succesorale a ierarhilor lor si se socotesc succesoare rezervatare a 1/2 din aceasta avere, in cazul in care vin in concurs cu succesorii sesinari sau testamentari.
Drepturile succesorilor sesinari sau testamentari se vor raporta numai asupra jumatatii nerezervata eparhiilor si sunt reglementate conform dispozitiunilor Codului Civil.
Art. 195
Biblioteca ierarhilor, precum si toate odajdiile si obiectele de cult ale acestora nu intra in masa succesorala si se dobandesc de drept in intregime de catre eparhie.
Art. 196
Averea monahilor si monahiilor adusa cu dansii in manastiri, ca si cea dobandita in orice mod in timpul monahismului, ramane intreaga manastirii de care tine.
Art. 197
Ierarhii pensionati, retrasi sau demisionati sunt obligati a locui in manastirea de la care au metania, sau in aceea ce li se va destina de Sf. Sinod, iar dupa moarte averea lor e supusa dispozitiunilor din art. 194 si 195.

Despre stemele eparhiale
Art. 198
Stema Patriarhiei, precum si stemele Mitropoliilor, Arhiepiscopiilor si Episcopiilor se vor stabili de Sfantul Sinod.

Buletinul Oficial
Art. 199
Patriarhia Romana publica Revista:
I. Buletinul sau Oficial, <>, in care vor fi inserate in mod obligator:
a) Dezbaterile organelor deliberative centrale ale Bisericii;
b) Deciziile si dispozitiile cu caracter normativ date pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana;
c) Toate celelalte dispozitii si incunostintari pentru care este necesara publicitatea;
d) Teme (subiecte) de indrumare pastorala, recensii, etc.
II. Revista <> pentru problemele de ordin extern ortodox si interconfesional.
III. Revista <> a celor trei Institute Teologice universitare, cu prelegerile si studiile profesorilor.
Buletinul Oficial si cele doua reviste sunt obligatorii pentru toate parohiile din cuprinsul Patriarhiei Romane.

Dispozitiuni finale si transitorii
Art. 200
Adunarile eparhiale constituite in baza prezentului Statut vor proceda, in sedintele primei intruniri, la clasificarea parohiilor si fixarea protopopiatelor din eparhia respectiva, in conformitate cu dispozitiile cuprinse in Statutul de fata.
Art. 201
Actualele organe reprezentative in parohii, protopopii, eparhii, mitropolii si Patriarhie inceteaza pe data constituirii noilor organe deliberative instituite prin prezentul Statut.
Art. 202
Absolventii fostelor Institute sau Academii teologice din Ardeal, care au la baza bacalaureatul, diploma de seminar teologic sau de scoala normala cu opt clase, precum si examenul de calificatie preoteasca, sunt asimilati in drepturi cu licentiatii in teologie.
Art. 203
Preotii si diaconii in functiune la data publicarii prezentului Statut, cu o vechime de 5 – 10 ani de preotie, sunt socotiti provizorii, urmand a depune examenul de definitivat in conditiunile art. 123, iar cei cu o vechime in preotie de peste zece ani sunt dispensati de examenul de definitivat, urmand sa depuna numai examenul de promovare in conditiunile art. 124 din statutul de fata.
Art. 204
Chiriarhii, in termen de cel mult trei luni de la publicarea prezentului Statut, vor revizui toate distinctiunile onorifice bisericesti ale clerului din eparhia respectiva.
Vor mentine distinctiunile de sachelar, pentru cei care se incadreaza in dispozitiunile art. 140 din acest Statut si vor face propuneri motivate Sinodului Mitropolitan pentru mentinerea distinctiunilor respective de iconom sau iconom stavrofor.
Distinctiunile care nu vor fi mentinute si publicate in <> al eparhiei respective sunt anulate.
Aceeasi revizuire se va face si pentru rangurile monahale.
Se considera anulate toate rangurile de arhimandrit si mitrofor, care au fost acordate fara aprobarea Sfantului Sinod.
Art. 205
Consilierii administrativi eparhiali si patriarhali in functiune, recunoscuti de Ministerul Cultelor la data publicarii prezentului Statut, precum si toti functionarii definitivi din administratia eparhiala si centrala, clerici sau mireni, se pot incadra in posturile echivalente, prevazute in noua organizare bisericeasca la centrele respective.
Daca vreunii din acestia nu pot fi incadrati la centrul respectiv, ei pot fi transferati si incadrati la alt centru, in posturi egale.
Clericii din aceasta categorie, la cerere, pot fi transferati la posturi de preot sau protopop.
Cei care nu accepta transferarea la alt centru administrativ bisericesc, se considera demisionati.
Incadrarile si transferarile consilierilor administrativi patriarhali si ale functionarilor administrativi de la Sfantul Sinod, Consiliul National Bisericesc, Institutul Biblic, Tipografia Cartilor Bisericesti si Casa Clerului, se face de catre Consiliul National Bisericesc.
Noile incadrari si transferari se comunica Ministerului Cultelor pentru recunoastere.

Modificarea Statutului
Art. 206
Acest Statut, intocmit de Biserica, pe temeiul principiilor si dispozitiunilor generale, cuprinse in canoanele Bisericii si in legea pentru regimul general al cultelor religioase, pentru a determina modalitatile dupa care Patriarhia Romana isi reglementeaza, conduce si administreaza afacerile sale religioase, culturale, fundationale si epitropesti, este si ramane obligatoriu pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana.
Toate dispozitiunile prezentului Statut sunt aplicabile in cadrul si in conformitate cu legea regimului general al cultelor, prevazuta de Constitutia Republicii Populare Romane, iar regulamentele de aplicare a Statutului vor fi aprobate prin decizie de Ministerul Cultelor.
Adunarea Nationala Bisericeasca poate aduce modificari prezentului Statut numai cu o majoritate de 2/3 voturi din totalul membrilor sai.
Modificarile acestea vor trebui insa aprobate printr-un decret al Prezidiului Marii Adunari Nationale, la propunerea Guvernului, prin Ministerul Cultelor.
Art. 207
Toate dispozitiunile de orice fel, contrarii acestui Statut, sunt si raman abrogate.
Votat cu unanimitate de Sfantul Sinod, in sedintele de la 19 si 20 Octombrie 1948.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here